Holocaustul din Transnistria: revine în actualitate cazul Alexianu

Gheorghe Alexianu a fost numit guvernator al Transnistriei în regimul mareșalului Ion Antonescu, în 1941, pe când regiunea era controlată de România, în colaborare cu Germania nazistă. El a fost declarat criminal de război și condamnat la moarte în 1946, pentru coordonarea Holocaustului din regiunea de peste Nistru, în urma căruia sute de mii de evrei și romi au fost uciși în lagărele de concentrare de acolo.

Începând din 2018, autoritățile române încearcă să răstoarne o decizie luată de un judecător din Panciu, în urmă cu 10 ani, prin care o pădure din Vrancea a fost restituită urmașului lui Gheorghe Alexianu. Legea interzice în România împroprietărirea unui criminal de război sau a urmașilor lui.

În urma condamnării pentru crime de război a lui Gheorghe Alexianu, statul român i-a confiscat și averea. Urmașii săi au încercat după 1989 să îi obțină reabilitarea, însă în 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv această solicitare. Cu toate acestea, judecătorul Costică Ilie, de la Judecătoria Panciu, a decis în 2009 să îl reîmproprietărească pe Șerban Alexianu, moștenitorul guvernatorului Transnistriei, cu peste 180 de hectare de pădure în comuna Străoane, din județul Vrancea, după cum a dezvăluit G4Media.

Zece ani mai târziu, Prefectura Vrancea încearcă să repare această decizie judecătorească luată de fostul președinte al instanței din Panciu, între timp ieșit la pensie. Mai mult, prefectura Vrancea a aflat din Arhivele Naționale că pe numele lui Alexianu nu mai exista nicio proprietate în Vrancea, încă din 1938, cu ani de zile înainte ca acesta să fie condamnat pentru crime de război.

O primă cerere de revizuire a sentinței de la Panciu a fost respinsă pe 18 ianuarie, însă Prefectura va face recurs la instanța superioară – Tribunalul Vrancea, a explicat pentru Europa Liberă subprefectul de Vrancea, Cristina Stoica.

„La nivel de instituție a prefectului și de comisie județeană de fond funciar, a fost promovată o acțiune în revizuire, după ce Arhivele Naționale ne-au comunicat unele documente care contraziceau practic soluția instanței. Arhivele au arătat că Alexianu nu deținea, după 1938, proprietăți în județul Vrancea. Le înstrăinase, efectiv nu mai figura. La momentul judecării dosarului, acest document nu a existat înaintat de Arhive”, a explicat pentru Europa Liberă subprefectul Cristina Stoica.

Anterior deciziei din 2009 a judecătorului de la Panciu, Comisia de Fond Funciar din județul Vrancea îi respinsese moștenitorului lui Alexianu cererea de restituire a pădurii. După sentință, a fost obligată să îl pună în posesie.

„Titlul de proprietate a avut la bază o hotărâre judecătorească definitivă, care a fost un titlu executoriu pentru Comisia Județeană de Fond Funciar. Într-o hotărâre emisă din 2008 de către Comisia Județeană, a respins la momentul respectiv cererea de restituire formulată de către moștenitor. A fost o plângere împotriva acestei decizii și pe baza acestei plângeri Judecătoria Panciu a dispus reconstituirea dreptului de proprietate”, a explicat pentru Europa Liberă purtătorul de cuvânt al Prefecturii Vrancea, Gabriel Micu.

Directorul Institutului „Elie Wiesel”: „Decizia este flagrantă”

Nu doar că există semne serioase de întrebare cu privire la dreptul de proprietate a lui Alexianu și a urmașilor săi la pădurea de la Străoane, Vrancea, dar legea românească interzice restituirea proprietăților celor condamnați pentru crime de război.

„Această decizie pe fond în acest proces contrazice în mod flagrant faptul că Gheorghe Alexianu a fost condamnat în baza legii 312/1945, pentru crime de război, și cu confiscarea averilor și tot ce decurgea din această chestiune. De aceea, după 1990, în baza legilor de restituire care s-au tot făcut în România, în toate sunt exceptați de la restituire cei care sunt condamnați pentru crimele de război. De fapt, nu trebuia să i se dea această decizie. Pentru Gheorghe Alexianu și viața lui publică, nu are niciun fel de implicație. El rămâne criminal de război. Problema este că decizia este flagrantă, adică un judecător (...) în pofida documentelor, a dat această decizie, ca moștenitorii să fie repuși în drepturile de proprietate”, a explicat pentru Europa Liberă directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Alexandru Florian.

În Transnistria, unde înainte de al doilea Război Mondial trăiau în jur de 300.000 de evrei, au fost organizate lagăre de concentrare, iar regiunea a ajuns să fie destinația a peste 100.000 de evrei deportați din România la ordinele regimului Antonescu. Holocaustul din Transnistria a avut loc în timp ce această regiune se afla sub controlul României, iar guvernator era Gheorghe Alexianu.

„Alexianu a fost numit de Ion Antonescu guvernatorul Transnistriei, a fost toată acea perioadă guvernatorul Transnistriei și, în această calitate, este responsabil printre altele și de felul în care s-a desfășurat deportarea evreilor și romilor în Transnistria, ce s-a întâmplat cu ei acolo. A făcut parte din lotul de 6 care au fost executați, alături de Antonescu”, a mai explicat Alexandru Florian.