Raportul privind distanța socială, adică nivelul de acceptare a grupurilor minoritare, pentru anul 2024, prezentat astăzi de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, arată că cei mai discriminați rămân a fi membrii comunității LGBT+.
Circa 85% din populația R. Moldova nu i-ar accepta în calitate de membri ai familiei, iar peste 60% – ca vecini sau colegi de muncă. Totuși, indexul distanței sociale, calculat în cadrul studiului, s-a redus în cazul persoanelor LGBT de la 5,6 (în anul 2020) la 3,8 (în 2024).
„Am făcut și noi o cercetare, care a arătat o creștere a numărului persoanelor care au declarat că au printre prieteni și colegi de muncă persoane LGBT. Anume acești oameni, care cunosc deja persoane LGBT, și-au schimbat brusc percepțiile. Atitudinea lor s-a schimbat spre pozitivă sau neutră față de comunitatea LGBT”, a declarat Angelica Frolov, administratoarea Genderdoc-M, organizație care apără drepturile persoanelor LGBT din R. Moldova.
Distanța socială a scăzut și în cazul oamenilor cu HIV/SIDA ( de la 4,3 la 3,1) și foștilor deținuți (de la 3,1 la 2,6), care se mențin însă în topul grupurilor marginalizate. Peste 60% din populație nu i-ar accepta în familie și ca prieteni, dar ar fi mai toleranți în cazul relațiilor de muncă sau de vecinătate.
„Nu e un progres, ci o stabilitate negativă”
Gheorghina Drumea, membră a Consiliului pentru Egalitate și secretară generala a Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare, spune că datele privind distanța socială „se îmbunătățesc un pic, dar aceleași grupuri rămân netolerate și discriminate”, iar acesta „nu poate fi numit un progres, ci o stabilitate negativă”.
Percepțiile nu s-au schimbat esențial față de alte grupuri minoritare – persoanele de etnie rusă, de etnie romă, de religie musulmană, cu dizabilități mintale și fără cetățenia R. Moldova.
Activista pentru drepturile omului Elvira Drangoi susține că se ciocnește zilnic cu prejudecăți și stereotipuri legate de persoanele de etnie romă.
„Săptămâna trecută, am intrat într-un magazin de lux din centrul capitalei. Purtam o basma pe cap, ca parte a culturii mele, și mă uitam la unele produse. La un moment dat, am observat că o doamnă din magazin mă urmărea și am decis să plec, dar când să ies, doamna s-a apropiat și mi-a zis: «Eu presupun că ați furat ceva, vă rog să-mi arătați buzunarele»”, povestește Elvira, care s-a plâns la Consiliul pentru Egalitate că a fost discriminată pe criteriul de rasă.
Pe de altă parte, gradul de toleranță și acceptare a scăzut în cazul persoanelor de origine africană, cu dizabilități fizice, care nu vorbesc limba română, evreilor și minorităților religioase. Autorii raportului explică această înrăutățire prin polarizarea politică, discursurile de ură, care au luat amploare în ultimul timp, și presiunea socială, ca rezultat al multiplelor crize din țară.
Studiul sociologic „Distanța socială”, care măsoară nivelul de acceptare a grupurilor minoritare de către populația Republicii Moldova, a fost realizat pe un eșantion de 1.035 de persoane din diferite grupuri și straturi sociale, marja de eroare fiind de 3%.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te