Linkuri accesibilitate

Română Русский
Toate site-urile REL/RL
RU RO
site logo site logo
Precedent Următorul
Ultima oră
Internațional

Icoane ale Fecioarei Maria din istoria ortodoxă, catolică și greco-catolică a României

Creștinii au sărbătorit la 15 august una din cele mai importante sărbători ale calendarului lor, „Adormirea Maicii Domnului” sau „Sântă Mărie mare”, cum i se spune în popor. Europa Liberă România a pregătit cu acea ocazie o galerie de imagini tematice.   

În România, ca și în alte țări est-europene, numeroase mănăstiri și biserici – ortodoxe, romano-catolice sau greco-catolice – au drept hram, adică sărbătoare specifică a bisericii respective, ziua de 15 august.

În această zi, credincioșii ortodocși, catolici și greco-catolici, celebrează „Adormirea Maicii Domnului” sau „Sântă Mărie mare”, cum i se spune în popor. Teologii spun că momentul marchează ridicarea la ceruri a Fecioarei Maria, adică un fel de Înviere și Înălțare într-un singur eveniment, pentru mama Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos.

În mai multe mănăstiri din România – precum Nicula, Putna, sau Rohia –, dar și la basilica catolică Maria Radna au loc pelerinaje și în ajun, în seara de 14 august.

15 august este un moment important și în calendarul bisericesc și în cel laic. După 15 august se coc merele, prunele, legumele de pus la murat sau conservate în fel și chip. 15 august era data de la care gospodarii se apucau să se pregătească de recoltat, iar după 8 septembrie, „Sântă Mărie mică” (celebrează Nașterea Maicii Domnului), începeau din plin pregătirile de toamnă. Ziua se scurtează, căldurile mari ar trebui să se termine (asta se întâmpla înainte de încălzirea globală, desigur...).

Frescă cu scena numită în Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, de la biserica veche a Mănăstirii Sinaia, cu hramul pe 15 august. Potrivit tradiției creștine, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului semnifică ridicarea la Ceruri a mamei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Înviat din morți, povestesc preoții și călugării din vechime până azi, Fiul lui Dumnezeu nu putea să își lase mama să fie îngropată ca un muritor de rând. Ea a fost ridicată cu totul la cer.  De altfel, pe harta creștinătății nu există un mormânt al Maicii Domnului, așa cum există unul al Sfântului Petru, peste care s-a ridicat marea catedrală a Papalității.  În toate reprezentările „Adormirii Maicii Domnului”, deasupra Fecioarei se află Iisus cu un bebeluș în brațe. Copilul reprezintă sufletul luându-și zborul, spun unii teologi. Alții cred că Fecioara Maria e atât de puternic asociată cu ideea de maternitate încât copilul nu putea lipsi.
1 Frescă cu scena numită în Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, de la biserica veche a Mănăstirii Sinaia, cu hramul pe 15 august.

Potrivit tradiției creștine, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului semnifică ridicarea la Ceruri a mamei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Înviat din morți, povestesc preoții și călugării din vechime până azi, Fiul lui Dumnezeu nu putea să își lase mama să fie îngropată ca un muritor de rând. Ea a fost ridicată cu totul la cer.  De altfel, pe harta creștinătății nu există un mormânt al Maicii Domnului, așa cum există unul al Sfântului Petru, peste care s-a ridicat marea catedrală a Papalității. 

În toate reprezentările „Adormirii Maicii Domnului”, deasupra Fecioarei se află Iisus cu un bebeluș în brațe. Copilul reprezintă sufletul luându-și zborul, spun unii teologi. Alții cred că Fecioara Maria e atât de puternic asociată cu ideea de maternitate încât copilul nu putea lipsi.
Icoana Fecioarei Maria cu Pruncul Iisus de la basilica romano-catolică Maria Radna, din orașul Lipova, județul Arad. Icoana este una tipărită pe hârtie, în secolul al XVII-lea, într-o tipografie din Vicenza, Italia. Este considerată un vestigiu miraculos, după ce a supraviețuit unui incendiu din acea vreme și este în centru pelerinajelor care au loc de 15 august și nu numai, aici.
2 Icoana Fecioarei Maria cu Pruncul Iisus de la basilica romano-catolică Maria Radna, din orașul Lipova, județul Arad.

Icoana este una tipărită pe hârtie, în secolul al XVII-lea, într-o tipografie din Vicenza, Italia.

Este considerată un vestigiu miraculos, după ce a supraviețuit unui incendiu din acea vreme și este în centru pelerinajelor care au loc de 15 august și nu numai, aici.
Pictură murală cu scena cunoscută în rândul creștinilor ca „Adormirea Maicii Domnului”, sărbătorită în 15 august, din Catedrala Patriarhală din București. Edificiul a fost construit în secolul al XVII-lea și restaurat în mai multe rânduri, ultima oară la mijlocul secolului al XX-lea.  
3 Pictură murală cu scena cunoscută în rândul creștinilor ca „Adormirea Maicii Domnului”, sărbătorită în 15 august, din Catedrala Patriarhală din București.

Edificiul a fost construit în secolul al XVII-lea și restaurat în mai multe rânduri, ultima oară la mijlocul secolului al XX-lea.

 
Imagine cu icoana Fecioarei Maria cu Pruncul Iisus, de la Mănăstirea Nicula/ jud. Cluj. Această icoană este scoasă în fiecare an din biserică, în procesiune în curtea mănăstirii, în ajunul sărbătorii de 15 august. La sărbătoare participă mii de persoane. Icoana datează de la finalul secolului al XVII-lea și este atribuită unui anume „Popa Luca din Iclod”, mare iconar de icoane pe sticlă/ glaje, adică sticlă suflată de meșteri, nu de tip manufacturier.  De secole, ortodocșii și greco-catolicii transilvăneni o cred „făcătoare de minuni”, fiind totodată prototip al pictării icoanelor pe sticlă.  O icoană similară există și la o biserică catolică a Ordinului Iezuit - Biserica Piariștilor - din Cluj-Napoca și au existat controverse, neelucidate încă, cu privire la care dintre reprezentări este originalul și care o copie, cea de-a doua datând tot din acea perioadă.
4 Imagine cu icoana Fecioarei Maria cu Pruncul Iisus, de la Mănăstirea Nicula/ jud. Cluj. Această icoană este scoasă în fiecare an din biserică, în procesiune în curtea mănăstirii, în ajunul sărbătorii de 15 august. La sărbătoare participă mii de persoane.

Icoana datează de la finalul secolului al XVII-lea și este atribuită unui anume „Popa Luca din Iclod”, mare iconar de icoane pe sticlă/ glaje, adică sticlă suflată de meșteri, nu de tip manufacturier. 

De secole, ortodocșii și greco-catolicii transilvăneni o cred „făcătoare de minuni”, fiind totodată prototip al pictării icoanelor pe sticlă. 

O icoană similară există și la o biserică catolică a Ordinului Iezuit - Biserica Piariștilor - din Cluj-Napoca și au existat controverse, neelucidate încă, cu privire la care dintre reprezentări este originalul și care o copie, cea de-a doua datând tot din acea perioadă.

Încarcă mai mult

​
Sus
XS
SM
MD
LG