Linkuri accesibilitate

Igor Boțan: Denumirea corectă a limbii în Constituție - la ordinea zilei


Academia Moldovei a lansat un apel către noii lideri de la Chişinău de a recunoaşte prin Constituţie că limba vorbita în Republica Moldova este limba româna. Despre Constituţie ți rolul ei într-o democraţie – chiar în consolidare, precum cea din Moldova – a stat de vorba Vasile Botnaru cu Igor Boțan, director executiv la Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT).

Igor Boțan în dialog cu Vasile Botnaru
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:43 0:00
Link direct

Europa Liberă: Constituția, eventual, este percepută ca un rând de șine care arată direcția, încotro se mișcă societatea, cu ce viteză, cu ce vehicul. Când se umblă la Constituție, ce se urmărește? De exemplu, atunci când se decide dacă președintele să fie ales în Parlament sau de întreg poporul sau la denumirea limbii? Asta înseamnă că se umblă la direcția mișcării în general, atunci există riscul să se întoarcă înapoi trenul?

Igor Boțan: „Constituția Republicii Moldova este un document politic relativ bine închegat și elaborat cu concursul instituțiilor internaționale, Comisiei de la Veneția...”

Europa Liberă: Cineva spunea că este copiat după Constituția franceză, românească?

Igor Boțan: „Este adevărat, sursele de inspirație sunt Constituția României, lucru care mi se pare absolut firesc. După adoptarea Constituției, în aceasta s-a intervenit din cauza interesului politic al clasei respective din Republica Moldova. Actualmente nu se discută la modul serios modificarea Constituției, deși doar acum un an președintele de atunci al Republicii Moldova [Igor Dodon] a constituit un consiliu de experți care trebuia să pregătească proiectul modificării Constituției, o modificare fundamentală, dacă putem spune așa, cu schimbarea formei de guvernământ în Republica Moldova, dar, după pierderea alegerilor, această inițiativă a ex-președintelui Igor Dodon a fost lăsată la o parte. Mai mult decât atât, pentru că au pierdut alegerile prezidențiale, socialiștii renunță la ideea transformării Republicii Moldova în republică prezidențială, ceea ce pune în evidență faptul că „interesul poartă fesul”. Și atunci, când o anumită garnitură care conduce Republica Moldova temporar, iată, încearcă să modifice normele constituționale pentru a-și crea anumite avantaje.”

Igor Boțan
Igor Boțan

Europa Liberă: Dar există opreliști constituționale în fața prosperării Republicii Moldova pe care să le recunoască toți? Iată, noua putere, de exemplu, între altele spunea că ar fi fost în regulă să se fi schimbat Constituția pentru a umbla la inamovibilitatea procurorului, dar, pentru că este conștientă că nu are suficiente voturi, s-a limitat doar la o lege.

Igor Boțan: „Păi, exemplul pe care l-ați invocat face parte din moravurile clasei politice din Republica Moldova care, odată ajunsă la guvernare, încearcă să refacă regulile ca să-i convină, dar acum pe agendă apare și altă problemă, la care v-ați referit și Dvs., Academia de Științe insistă pe introducerea modificărilor în art. 13 privind limba oficială a Republicii Moldova. Și acest lucru mi se pare foarte important. Lucrurile care au fost aranjate acum mai bine de 30 de ani nu au fost totuși foarte bine asimilate de către cetățeni și de clasa politică și iată că, după 30 de ani de zile, această problemă iarăși revine pe agenda, pe de o parte, a cercurilor academice, a clasei politice. Clasa politică încearcă să se distanțeze de această problemă, pentru că vrea ca accentele să fie puse pe dezvoltarea economică, socială, atunci când îi convine.”

Clasa politică încearcă să se distanțeze de această problemă...

Europa Liberă: Fiți de acord, când se discuta, incandescent, subiectul denumirii limbii, Academia era, să zicem așa, mai prudentă și „moldoveniștii” erau mai vocali. Victor Stepaniuc, de exemplu, avea o funcție importantă, președinte 8 ani a fost Voronin, în acele vremuri era și imposibil ca limba oficială a Republicii Moldova să fie declarată sus și tare constituțional română?

Igor Boțan: „Totuși, trebuie să menționăm că Academia întotdeauna a pledat pentru adevărul științific care, potrivit acestei instituții foarte importante, este că limba literară pe care o vorbim, limba oficială este limba română.”

Europa Liberă: Dar asta nu l-a împiedicat pe Marian Lupu, de exemplu, să spună: din punct de vedere științific, limba este română, dar din punct de vedere politic este moldovenească, pentru că cei care s-ar înarma cu denumirea limbii române ar merge mai departe, ar spune că spațiul e românesc, e un singur popor ș.a.m.d.?

Igor Boțan: „Marian Lupu a fost politician. La început a fost lansat în politică de către Partidul Comuniștilor, care avea o doctrină foarte clară în privința limbii și îmi amintesc, citez din memorie, într-un articol publicat în ziarul „Comunistul” acesta spuneau în felul următor: „Să fie limba moldovenească de trei ori identică cu cea română, noi, din punct de vedere politic, geopolitic, etnopolitic, trebuie să insistăm pe limba moldovenească”.”

Europa Liberă: Totuși, de ce acum s-au copt premisele pentru ca în Constituție să se rectifice art. 13?

Igor Boțan: „Probabil se are în vedere că există o forță politică, care se identifică proeuropeană, care mizează pe sprijinul României în avansarea pe dimensiunea social-economică și Academia de Științe crede că această forță politică ar fi în stare să introducă modificările respective în Constituția țării, în art. 13 și art. 118 trebuie să-l luăm în considerare, care spune că „justiția în Republica Moldova se realizează în limba moldovenească”. Deci, ținând cont de hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013, Academia insistă ca această hotărâre a Curții Constituționale să fie pusă în practică și acest lucru trebuie realizat prin modificarea Constituției.”

Europa Liberă: Ce alte necesități constituționale apar la orizont acum dacă să ne referim iarăși la acel consiliu convocat de ex-președintele Dodon pe timpul când era șef de stat și găsea de cuviință să intervină radical în Constituție?

Igor Boțan: „Inițiativa ex-președintelui Dodon era țintită foarte clar spre schimbarea formei de guvernare din republică parlamentară în republică prezidențială. Acest lucru dl Dodon îl spunea deschis, partidul îl susținea, dar, așa cum spuneam, după ce au pierdut alegerile au schimbat macazul și spun că este inadmisibil ca Republica Moldova să fie transformată în republică prezidențială.”

Europa Liberă: Adică, cu un șef de stat socialist ei ar fi fost de acord să fie republică prezidențială, dar cu Maia Sandu ei vor să-i minimalizeze rolul?

Niciodată poporul Republicii Moldova nu a pledat pentru o formă de guvernare pe care o are astăzi...

Igor Boțan: „Exact! Și asta arată cât de principială este opoziția comuno-socialistă din Parlamentul Republicii Moldova. Totuși, o problemă există și ea trebuie soluționată, pentru că niciodată, nici poporul Republicii Moldova, cel care deține suveranitatea și nici legislatorul constituant al Republicii Moldova, niciodată nu a pledat pentru o formă de guvernare pe care o are Republica Moldova astăzi. Legislatorul constituant al Republicii Moldova în 1994 a pledat pentru o formă de guvernare semi-prezidențială, iar în 2000 – pentru o formă de guvernare parlamentară, dar s-a întâmplat așa că în 2014, în luna martie, Curtea Constituțională a declarat că modificarea Constituției din anul 2000 a fost realizată cu încălcarea procedurilor, de aceea Curtea Constituțională a restabilit modalitatea directă de alegere a șefului statului, dar nu i-a întors președintelui ales direct de către popor împuternicirile pe care le avea în cadrul formei de guvernare semi-prezidențiale.”

Europa Liberă: Acum, fiți de acord că nici nu mai contează, pentru că este o sincronizare între legislativul majoritar pro-prezidențial și președinta cu programul de guvernare, adică, cel puțin, pentru următorii 4 ani există o stabilitate inclusiv constituțională, nu?

Igor Boțan: „La modul practic, s-ar putea să aveți dreptate, dar, revenind la hotărârea Curții Constituționale din 2016, vedem cu toții că a fost încălcat flagrant principiul unității materiei constituționale și este o problemă de principiu. Dacă pretindem că suntem un stat de drept, atunci lucrurile trebuie aranjate de așa natură, încât nimeni să nu aibă niciun fel de pretenții la modul în care funcționează instituțiile statului și la modalitatea în care înalții demnitari își îndeplinesc atribuțiile.”

Europa Liberă: Nu pot să nu vă întreb și despre neutralitatea Republicii Moldova. Unii spun că este un obstacol, alții spun că trebuie fortificată, mai ales în condițiile în care există un contingent de trupe rusești care, e adevărat, păzesc acolo niște muniții, vreo 40 de mii de tone de obuze, mai sunt și pacificatori, e nevoie de o intervenție constituțională?

Igor Boțan: „Părerea mea este că Curtea Constituțională a pus punctele pe i în hotărârea din 2 mai 2017, insistând că Republica Moldova rămâne un stat neutru. Asta a fost voința legislatorului constituant al Republicii Moldova, numai că această neutralitate nu poate fi interpretată drept un act sinucigaș, ceea ce înseamnă că Republica Moldova poate întreprinde toate măsurile necesare, inclusiv cu partenerii de dezvoltare, partenerii strategici pentru a-și asigura securitatea.”

Europa Liberă: Dar întrebarea unora este formulată și mai clar: în condițiile în care neutralitatea nu asigură, de fapt, securitatea cuvenită, tocmai în condiții de neutralitate s-a dezvoltat această zonă secesionistă și s-a fortificat și prin gaura asta a intrat cine a vrut sau a ieșit cine a vrut de pe teritoriul Republicii Moldova, nu cumva este un anacronism neutralitatea?

Să uităm că, potrivit actului de independență al Republicii Moldova, teritoriul său actual a fost ocupat în 1940...

Igor Boțan: „Nu este un anacronism, dimpotrivă nu trebuie să uităm că, potrivit actului de independență al Republicii Moldova, Republica Moldova sau teritoriul actual al Republicii Moldova a fost ocupat în 1940 și introducerea clauzei privind neutralitatea Republicii Moldova țintea spre a convinge Federația Rusă să-și retragă forțele de ocupație. Acest lucru îl menționează și hotărârea Curții Constituționale din 2 mai 2017.”

Europa Liberă: Ceea ce nu se întâmplă, însă, dle Boțan?

Igor Boțan: „Ceea ce nu se întâmplă, dar se insistă și ne amintim despre demersul ex-premierului Pavel Filip la Adunarea Generală a ONU din 2018. Deci sunt lucruri aranjate de o manieră ca să contribuie, inclusiv din punctul de vedere al dreptului internațional, al prevederilor constituționale ca Federația Rusă să se retragă completamente, să-și retragă contingentul militar și munițiile de pe teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Numai că Lavrov spune: «утром деньги, вечером стулья», mai întâi reglementarea transnistreană și după aia ne cărăm noi de acolo?

Igor Boțan: „Este adevărat, pentru că în octombrie 1994 premierul Sangheli împreună cu premierul Federației Ruse, Cernomîrdin, au semnat un document privind sincronizarea retragerii trupelor rusești din Transnistria cu oferirea unui statut juridic pentru Transnistria. Deci, asta a fost capcana în care conducerea Republicii Moldova de atunci a intrat de bunăvoie și după asta știm ce s-a întâmplat, Transnistria ne spune foarte clar că este independentă și nu vrea să vorbească despre un statut juridic, în pofida faptului că, în 2012, în cadrul OSCE s-a ajuns la această soluție cu 3 coșuri, cel de-al treilea coș privind statutul juridic, iar Transnistria, chiar dacă a semnat documentele în 2012, vedem, la distanță mare de la 1994, când a fost semnat acest document între Sangheli și Cernomîrdin, și ne spune foarte clar: „Nu vrem să vorbim despre statutul juridic”, iar asta înseamnă că în logica sincronizării nici Federația Rusă nu-și retrage prezența militară din Transnistria.”

Europa Liberă: În privința economiei de piață și statului social, statului cu echitate socială, e nevoie de clarificări, totu-i clar, încotro se mișcă Republica Moldova?

Igor Boțan: „Părerea mea este că Constituția Republicii Moldova, așa cum spuneam, este relativ bine închegată, iar dacă ne referim la scopul strategic al Republicii Moldova, apropierea și integrarea în Uniunea Europeană, atunci descoperim că în Uniunea Europeană un șir de state au clauza constituțională că acestea sunt, de fapt, state sociale, iar dacă ne referim la modelele de succes scandinave, unde avem dreptul la proprietate privată, dreptul la afaceri și la prosperitate economică...”

Constituția Republicii Moldova este relativ bine închegată...

Europa Liberă: Adică, capitalism sută la sută?

Igor Boțan: „Capitalism sută la sută, dar componenta socială este atât de puternică, încât aceste state sunt identificate ca fiind state cu adevărat socialiste și aici vreau să menționez discursul din Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice al marelui scriitor Cinghiz Aitmatov, care spunea, adresându-se cetățenilor Uniunii Sovietice în perioada de disoluție a imperiului, că am construit socialismul 70 de ani și ne-am trezit că am constituit un regim totalitar, iar adevăratul socialism a fost construit exact în țările scandinave.”

Europa Liberă: Și exemplul Rusiei acum poate fi invocat?

Igor Boțan: „Exact!”

Europa Liberă: Ei construiesc un stat social în care prosperă capitaliștii oligarhi.

Igor Boțan: „Da, și prietenii din copilărie ai șefului statului rus. Deci, dacă ținem cont de, hai să spunem așa, experiența socială pe care au avut-o cetățenii fostei Uniuni Sovietice, sigur că pentru noi modelele scandinave sunt foarte atractive, dar asta presupune că statul de drept și instituțiile lui trebuie să fie protejate, libertatea în afaceri trebuie să fie încurajată, iar statul trebuie în mod exemplar să colecteze taxele și să aibă politici pentru ca drepturile sociale ale cetățenilor să fie respectate și dezvoltate la cel mai înalt nivel.”

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG