Igor Boțan: „În condițiile unei crize politice, sigur că Constituția, Legea Supremă este cea care trebuie să aducă lucrurile la normalitate prin intermediul Curții Constituționale. Avem o criză constituțională, politică și una pandemică, de aceea în această situație este foarte important modul în care clasa politică operează cu noțiunile constituționale și modul în care este implicată Curtea Constituțională pentru a soluționa aceste conflicte.”
Europa Liberă: În plină criză a apărut noțiunea de sinceritate, a pus la îndoială Partidul Socialiștilor, și nu doar că, vezi Doamne, Maia Sandu n-ar fi fost sinceră atunci când a numit-o pe Natalia Gavriliță, mai târziu pe fostul coleg de partid, Igor Grosu. Constituția, în general, măsoară sinceritatea alias buna-credință?
Igor Boțan: „Curtea Constituțională și Constituția nu se referă în niciun fel la sinceritate. Este vorba despre atribuțiile prevăzute de Legea Supremă, iar interpretările pe care le-a dat Curtea Constituțională în ultima vreme se referă la faptul că atunci când șeful statului negociază cu fracțiunile parlamentare trebuie să aibă în vedere scopul urmărit, iar scopul urmărit este învestirea unui guvern. De aici apare această senzație că este necesar un dialog în care actorii sunt sinceri, adică șeful statului pe bune urmărește învestirea unui guvern, iar fracțiunile parlamentare vin cu candidatura pe care o consideră cea mai bună. Dacă să revenim la sinceritate, trebuie să înțelegem că sinceritatea nu este una de moment, așa cum pretind socialiștii și cei din Partidul „Șor”. Sinceritatea trebuie privită în întregul proces de la declanșarea acestei crize, iar criza s-a declanșat pentru că Partidul Socialiștilor și-a dorit dizolvarea parlamentului și dacă și-a dorit dizolvarea parlamentului trebuie să fie sincer până la urmă Partidul Socialiștilor, dar nu să-și schimbe punctul de vedere din mers.”
Europa Liberă: Dânșii spun că s-a schimbat conjunctura, că mai important decât anticipatele este lupta cu pandemia și criza economică.
Igor Boțan: „Dar atunci trebuie să găsim o formulă cum îmbinăm sinceritatea cu schimbarea de situație. Dacă tot Partidul Socialiștilor a fost cel care a provocat această criză, Partidul Socialiștilor trebuie să ne spună sincer ce își dorește, majoritate parlamentară cu Partidul „Șor”, în același timp ne spune că asta nu e coaliție, pentru că îi despart foarte multe lucruri. Și de aici apar aceste interpretări dubioase privind sinceritatea. Adevărul este că țara e în criză pandemică și nimeni nu știe care este cea mai bună soluție – ieșirea din această criză constituțională, potrivit prevederilor Constituției și ale jurisprudenței Curții Constituționale sau e totuși necesară o perioadă de lockdown pentru ca lucrurile să se normalizeze și să putem avea o campanie electorală după toate regulile. Asta e marea problemă și asta e marea dilemă acum, cu care se confruntă atât clasa politică, cât și cred că Curtea Constituțională atunci când va trebui să-și dea verdictul în privința circumstanțelor care justifică dizolvarea parlamentului.”
Europa Liberă: În ultimii 10 ani, cel puțin, politicienii căutau soluții constituționale pentru manevrele politice, astfel încât să-și umilească sau să-și doboare adversarii, sunt mai multe exemple, iar atunci când Curtea Constituțională, de exemplu, după alegeri a trimis șase adrese cu țintă clară să fie recuperate anumite lacune în procesul electoral, politicienii s-au făcut că plouă. De aici de multe ori publicul are senzația că politicienii numai despre sinceritate nu ar trebui să vorbească.
Igor Boțan: „Înțelegem cu toții că politicienii își urmăresc interesele, în primul rând, interesele de grup, de partid, pentru că politicienii vor să placă segmentului electoral de care sunt susținuți. Totuși, noi trebuie să înțelegem că în ultimii 10 ani de zile s-au produs lucruri extrem de importante, interesante cu implicarea Curții Constituționale și aici mă refer la jurisprudența pe care și-a dezvoltat-o Curtea Constituțională de o manieră foarte sinuoasă. Iar această manieră sinuoasă a comportamentului Curții Constituționale acum dă bătăi de cap, actuala componență dorește să se mențină într-un cadru conservator de interpretare a Constituției, numai că trebuia să ia în considerare ceea ce s-a întâmplat începând cu anul 2013, când a dat mai multe hotărâri.
Și s-au întâmplat lucruri foarte curioase, noi, cetățenii Republicii Moldova, niciodată nu am votat pentru un regim constituțional în care șeful statului să aibă împuternicirile unui președinte de republică parlamentară, dar să fie ales după model prezidențial sau semi-prezidențial. Acest lucru l-a creat Curtea Constituțională prin hotărârile înaltei instanțe și acum e necesar ca aceste lucruri să fie aduse în ordine. Mandatul președintei Maia Sandu are aceeași pondere ca și mandatul parlamentului și contrapunerea forței acestor mandate creează deocamdată anumite inconsistențe, pe care Curtea acum ar trebui să le examineze și să vină cu cea mai bună soluție. De aici și lupta între clanurile politice care, așa cum ați menționat și Dvs., invocă ba sinceritatea, ba circumstanțele care sunt în curs de schimbare...”
Europa Liberă: Sau jonglează cu noțiunile. De exemplu, îndărătnic spun că e regim parlamentar în Republica Moldova și, vezi Doamne, șefa statului le trece drumul și de aici și concluzia lui Igor Dodon că s-ar fi produs o lovitură de stat.
Igor Boțan: „Igor Dodon nu poate vorbi despre lovitură de stat, pentru că toate lucrurile rămân în cadrul Constituției.”
Europa Liberă: Dar e parlamentară sau nu republica despre care vorbesc socialiștii?
Igor Boțan: „Curtea Constituțională insistă că suntem în cadrul unei republici parlamentare, dar Curtea Constituțională nu poate explica cum am ajuns în această stare după ce cu de la sine putere în 2016 Curtea Constituțională a hotărât că șeful statului trebuie să fie ales de către cetățeni, iar ulterior Curtea Constituțională a introdus o explicație foarte clară, care spune în felul următor: regimul de guvernare depinde de modalitatea de alegere a șefului statului. Sunt lucruri care au fost tipărite de către Curtea Constituțională în hotărârile sale și de aceea insist că Curtea trebuie să-și facă ordine în propria jurisprudență privind regimul de guvernare în Republica Moldova și atunci lucrurile se vor aranja la locul lor și toată lumea va înțelege că șeful statului are un cuvânt foarte greu de spus în această dispută.”
Europa Liberă: Dacă cuiva i-ar părea sterilă abordarea asta din interviul nostru, aș face trimitere la îndemnul Domnicăi Manole, președinta Curții Constituționale, adresat politicienilor, îndemnându-i să nu împingă Curtea pe panta politică.
Igor Boțan: „O putem înțelege pe dna președintă Domnica Manole, numai că trebuie să luăm în considerare că Curtea Constituțională, așa cum spuneam, din 2013 și-a permis interpretări exagerate, adică să dea soluții minuțioase pentru anumite situații, așa cum a fost cazul, de exemplu, în 2015 cum se formează majoritatea parlamentară, ce trebuie să conțină documentul respectiv ș.a.m.d. și pentru că tot Curtea Constituțională a creat acest precedent, acum în situația foarte delicată și dificilă, probabil, Curtea Constituțională va trebui să facă același lucru și să ne spună care totuși este ieșirea din situația care s-a creat.
Pe de o parte, Curtea Constituțională consideră că dizolvarea parlamentului este justificată doar dacă este imputabilă parlamentului, pe de altă parte, există norma fixă din Constituție care spune că, după 30 de zile de criză guvernamentală, indiferent care sunt cauzele, parlamentul trebuie să fie dizolvat și atunci Curtea trebuie să dea o soluție foarte clară, pentru că tot Curtea Constituțională spunea că țara nu poate rămâne fără guvern, adică guvernul interimar nu se poate perpetua infinit de mult timp, așa că înțelegem doleanțele d-nei președinte Domnica Manole, dar Curtea va trebui să dea o soluție foarte, foarte clară, ce urmează și cum poate țara ieși din această situație.
Iar politicienii, așa cum spuneam, trebuie să găsească cea mai bună soluție, astfel încât dacă se ajunge la alegerile parlamentare anticipate să avem certitudinea că va putea fi desfășurată o campanie electorală autentică astfel încât în următorul parlament să fie reprezentate segmentele sociale în mod adecvat.”
Europa Liberă: Un fost membru al Curții Constituționale a citit acest îndemn în felul următor: „Nu vă duceți la duhovnic pentru spovedanie, dacă, de fapt, nu sunteți sinceri”, adică politicienii ar putea căuta soluții de compromis acasă, nu să-și caute dreptatea lor sau partea de dreptate la Curte în speranța că a n-a oară va ieși Curtea cu o soluție favorabilă uneia dintre părțile intrate în litigiu, adică, dacă vreți o Curte, într-adevăr, non-politică, care să nu se angajeze în bătălii, găsiți soluții de compromis acolo în parlament, stați și polemizați până în pânzele albe, până veți găsi varianta care să convină tuturor, adică ceea ce englezii spun win-win.
Igor Boțan: „Da, părerea mea este că această abordare este cea mai corectă și clasa politică în situația care s-a creat are tot instrumentarul pe masă pentru a proceda așa cum spuneți Dvs. Alegerile parlamentare anticipate au fost dorite de către socialiști, ei sunt cei care spuneau că alegerile parlamentare anticipate ar putea avea loc, de exemplu, către sfârșitul acestui an, începutul toamnei acestui an.
Deci, ar putea discuta cu ceilalți colegi pașii care trebuie întreprinși pentru ca țara să se mențină pe linia de plutire, pentru a revizui bugetul, pentru a revedea prioritățile, pentru a combate în mod eficient acest val pandemic, pentru a da amploare acestui proces de vaccinare și pentru a pregăti țara pentru un scrutin electoral care să aducă satisfacție cetățenilor, iar clasa politică să se liniștească și să se apuce de soluționarea problemelor în aceste vremuri foarte grele. Soluțiile parcă sunt la suprafață, dar înțelegem cu toții că interesele politice sunt cele care nu-i lasă pe politicieni să-și dea frâu liber imaginației pentru a găsi ieșirea din situația care s-a creat.”
