Preşedintele Dodon a declarat zilele astea iată ce: „Trebuie să existe un scop foarte serios, mai mare decât ceea ce am făcut până acum, pentru ca să candidez pentru un al doilea mandat. Dacă vreți să fiu sincer, pentru mine un astfel de scop este soluționarea problemei transnistrene. Dacă voi vedea că am putea să soluționăm această problemă, să unificăm țara, ar merita să lupt pentru un al doilea mandat de președinte”, a spus Igor Dodon.
Aşadar, Igor Dodon nu vrea pur şi simplu să candideze şi să rămână la putere, el vrea funcţia de preşedinte numai ca să soluţioneze problema transnistreană. Şi e de presupus că va simţi imediat în zilele ce urmează că are posibilitatea s-o soluţioneze şi va candida.
Fireşte, ar putea să apară o întrebare: dar de ce Igor Dodon, mare prieten al lui Vladimir Putin şi al Rusiei, nu a soluţionat problema asta pe durata primului mandat? Ce sau cine l-a împiedicat? Sau era preocupat de lupta cu oligarhul Plahotniuc? Şi ce se va întâmpla dacă Dodon acum va simţi că poate, iar după 4 ani nimci nu va fi soluţionat? Se va scuza în faţa oamenilor?
Politicieni moldoveni optimişti, care se avântau să soluţioneze problema transnistreană, am avut câtă frunză şi iarbă din 1991 încoace. Mare lucru însă nu s-a făcut. Problema transnistreană depinde de voinţa Moscovei, iar Moscova preferă s-o rezolve după calapodul Kozak. Vrea Igor Dodon un plan Kozak 2? Păi, ar fi bine să ne spună de pe acum.
Înainte să rezolve problema transnistreană, n-ar strica ca Igor Dodon să fie preocupat mai mult de Covid19. Chiar şi pentru faptul că posturile de control transnistrene s-au plodit ca ciupercile după ploaie sub pretextul stăvilirii coronavirusului. Îi dorim lui Igor Dodon succese mari! Aşteptăm soluţionarea!
