Într-o declarație controversată despre refugiații ucraineni, fostul președinte Igor Dodon a spus că unii din ei ar încălca legea moldoveană și că ar trebui deportați „înapoi în Ucraina”. Poliția a spus însă Europei Libere că a înregistrat doar contravenții minore și a lăudat comportamentul în general „disciplinat” al refugiaților. Apărători ai drepturilor omului au spus că afirmații ca cea a politicianului pro-rus se bazează pe „fake news”.
„Cu ăștia care se poartă urât, sunt diferite cazuri, nu vreau să le spun ca să nu le promovez, poliția trebuie să reacționeze foarte dur, să-i prindă și să-i trimită mai departe în România, să-i deporteze în Ucraina”, a spus pe 10 martie la o emisiune a televiziunii Prime fostul președinte Dodon. „Trebuie să fim și au ai noștri buni, nu numai cu oaspeții”, a mai spus Dodon, care este președinte de onoare al Partidului Socialiștilor, de opoziție.
Contactat de Europa Liberă, șeful Inspectoratului General de Poliție, Viorel Cernăuțeanu, a spus că poliția a înregistrat câteva categorii de contravenții, dar nu infracțiuni, comise de refugiații sosiți în R. Moldova în cele peste două săptămâni de război în Ucraina. El a spus că majoritatea contravențiilor țin de comportamentul în traficul rutier și că, în general, oamenii legii sunt mulțumiți de modul cum reacționează ei la rigorile impuse de legislația moldoveană:
„Nu avem până la ziua de astăzi înregistrată vreo infracțiune în care să fi fost implicați refugiații. Există contravenții, adică fapte cu un pericol social și juridic mai puțin important decât o infracțiune. Avem, de exemplu, încălcări în trafic”, a spus Cernăuțeanu.
În declarația făcută Europei Libere, șeful poliției aduce un exemplu despre „autodisciplinarea” refugiaților după ce au aflat că în R. Moldova, spre deosebire de Ucraina, nu e voie să se circule cu mașini cu geamuri fumurii.
Nu avem până la ziua de astăzi înregistrată vreo infracțiune în care să fi fost implicați refugiații.
„S-au disciplinat foarte și foarte bine, iar, la ziua de azi, la traversarea frontierei, își scot singuri pelicula de pe parbrizuri”, spune oficialul. Într-un alt exemplu, el spune că autoritățile moldovene au realizat „o amplă campanie de informare chiar la frontieră” despre faptul că viteza de deplasare pe drumurile moldovene este monitorizată cu ajutorul unui sistem video. „Un lucru este îmbucurător: cetățenii străini se conformează cadrului nostru legal. (...) Avem în ultimele trei zile o îmbunătățire esențială”, spune Cernăuțeanu.
Europa Liberă a întrebat un avocat și apărător al drepturilor omului dacă încălcarea regulilor de circulație și alte contravenții pot constitui motiv pentru deportarea refugiaților.
„Dacă un cetățean străin, cu statut de refugiat sau fără, a încălcat legislația națională, trebuie pedepsit conform legislației naționale, iar pedeapsa se aplică individualizat”, spune directorul executiv al organizației Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan.
El consideră „ilegală” chiar propunerea fostului președinte. „Nicio persoană nu poate fi deportată într-o țară unde există riscul de a fi maltratată, persecutată sau unde persistă alte riscuri ce țin de integritatea sa fizică, sănătatea sau chiar viața sa. Deci, acest lucru nu este posibil și nici nu este legal”, spune avocatul.
După părerea lui Veaceslav Tofan, declarația lui Igor Dodon se înscrie într-un „șir mai larg de comentarii de ură și foarte des bazate pe fake news cu scopul de a ațâța vrajba între localnici și refugiați”.
„Ei nu vin de bună voie, ei fug de război și bombe și cred că ar trebui să avem cu totul altă atitudine. Astfel de declarații din partea unor politicieni sau persoane publice nu sunt acceptabile”, mai spune directorul Amnesty International Moldova.
|
Convenția privind statutul refugiaților încheiată la Geneva la 28 iulie 1951 interzice însă repatrierea refugiaților. Articolul 33, Interdicția de expulzare și returnare: 1. Niciun stat contractant nu va expulza sau returna, în niciun fel un refugiat peste frontierele teritoriilor unde viața sau libertatea sa ar fi amenințate pe motiv de rasa, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinii politice. |
Andrei Brighidin, un membru al Consiliului anti-discriminare de la Chișinău, a criticat declarația fostului președinte, spunând că politicienii sau alte persoane publice trebuie să facă diferența între discursul politic și cel de ură și să înțeleagă că ceea ce spun poate avea „efecte devastatoare asupra coeziunii sociale și asupra respectării drepturilor omului în R. Moldova”.
„La 4 martie, Consiliul, împreună cu Oficiul avocatului poporului au făcut un apel public cu privire la încetarea utilizării discursului xenofob și instigator la ură. Reiterez această chemare către politicieni să se abțină de la discursuri care instigă la ură, discriminare, sau propagă ură sau chiar război”, a spus Brighidin pentru Europa Liberă.
Autoritățile moldovene, inclusiv președinta Maia Sandu, au promis să combată discursul de ură la adresa refugiaților.
De la începutul invaziei rusești în Ucraina pe 24 februarie, în R. Moldova au intrat 309 mii de refugiați, iar 131 de mii au decis să rămână, potrivit datelor oficiale la data de 11 martie.
