Igor Grosu: Instituțiile încep să se pună pe treabă, chiar dacă asta pe unii îi supără (II)

Comisia de la Veneția a spus recent că legea procuraturii a fost adoptată pe fondul unui conflict politic între PAS și Alexandr Stoianoglo, în mod netransparent. Autoritățile de la Chișinău au declarat că vor lua în considerare avizul critic al Comisiei de la Veneția privind modificarea Legii Procuraturii, iar unele recomandări vor fi aplicate. La începutul anului viitor se așteaptă și un aviz privind evaluarea externă a magistraților, promovată de Ministerul Justiției în cadrul reformei începută de PAS încă din vară. Avizele Comisiei de la Veneția nu sunt laudative, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Prima parte a interviului cu Igor Grosu - AICI.

Europa Liberă: Avizul Comisiei de la Veneția este un semnal de alarmă asupra statului de drept sau un îndemn la perfecționarea proceselor democratice în Republica Moldova?

Igor Grosu: „Nu, s-o luăm calm, avizele Comisiei de la Veneția niciodată nu sunt laudative la oricine s-ar referi ele, niciodată nu spun că vai, ce extraordinari sunteți voi, țara asta! Sunt lucruri care ne atenționează: hai, mai mult timp acordați consultărilor. Da, o să acordăm mai mult timp consultărilor. Apropo, referitor la cel suspendat nu scrie nimic, că nu poate fi evaluată activitatea cuiva. Pentru mine este inimaginabil cum cineva să se creadă inamovibil, să nu fie luat la întrebări cum își face sau nu-și face meseria. Comisia spune: fiți atenți la criteriile de evaluare, la proces ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Iată ce zile dl Stoianoglo: „Autoritățile din Moldova trăiesc într-o altă dimensiune, departe de realitate. Probabil nu sunt conștienți că Comisia de la Veneția a trimis recomandările sale Republicii Moldova, care nu numai că a condamnat toate acțiunile împotriva mea, dar a recunoscut și procedura de urmărire penală împotriva procurorului general nu numai îndoielnic, dar și nefondat și ilegal.”

Igor Grosu: „Asta-i opinia lui. Eu îi doresc succes să-și prezinte toate argumentele în instanță pe acele acuzații care i-au fost aduse, pentru că pentru mine nici acum nu este clar de ce el a plătit indemnizația ceea de 200 de mii și ceva lui Chitoroagă, pare-mi-se că așa îl cheamă, dacă legea spunea că nu trebuia să beneficieze. Eu și acum nu înțeleg de ce el sau procurorul care instrumenta cazul profesorilor turci așa și n-a contestat decizia instanței și el nu i-a aplicat nicio..., nu l-a luat la întrebări măcar: „Măi, tu acolo dormeai, ce făceai, te-ai îmbolnăvit subit?” Tot nu înțeleg lucrul acesta. El ce a fost să ne explice? Că el și-a cerut scuze de la familii chiar în limba lor e un gest frumos, dar de la asta oamenii ceia cărora li s-au dat 13 ani de pușcărie – 13 ani de pușcărie! – astea nu-s 13 zile de stat acasă în arest la domiciliu, unde îți faci baie, mănânci ce vrei, privești televizorul și te dai cu părerea. Îs 13 ani de viață distrusă! Iaca, eu vreau să-l întreb: «El se simte normal?».”

Europa Liberă: Și Dvs. rămâneți pe poziția că dl Stoianoglo trebuia înlăturat din funcție?

Igor Grosu: „Eu vreau să vă spun că această persoană a avut toate șansele și toate ingredientele pentru a face o reformă pe bune a procuraturii și a livra nu pe toate dosarele, dar pe dosarele cele mai de rezonanță să livreze și eu țin minte discuțiile din cadrul Consiliului de Securitate. Acolo era ce vrei, numai nimic la temă. El n-a livrat, asta el trăiește în altă dimensiune. Scuzați-mă, i-am spus de câteva ori: „Ieșiți din birou, mergeți într-o piață, mergeți într-un sat și spuneți că a venit procurorul, cel mai general procuror dintre generali, întrebați-mă” și atunci o să vedem cum o să-l trateze oamenii și au să-l întrebe: „De ce hoții au fugit la Londra?” – „Da’ n-am știut că el o să iasă, da’ nici nu cred că el n-o să vină înapoi”. Deci, acesta-i un tratament de acesta...”

Europa Liberă: Vă referiți la cazul Platon?

Igor Grosu: „Ne lua în zeflemea, așa, ne avea pe toți de naivi, ca să nu spun altfel, mai popular, dar, iată, astfel de tratament, indulgență excesivă față de pușcăriabili, dar excesivă, care nu pot s-o explic...”

Europa Liberă: Iarăși trebuie instanțele să ne dovedească toate aceste lucruri.

Igor Grosu: „De acord, sigur că instanțele, dar eu mă pronunț ca cetățean care văd lipsa asta de dreptate într-un caz, în altul.”

Europa Liberă: Deci, șansa ca el să mai revină în fotoliul de procuror general nu mai există?

Igor Grosu: „Nu mă pun acum, dacă am să mă dau cu părerea, vă dați seama, în ipostaza mea, o să zică că influențez, că nu știu ce. Instanța o să se pronunțe și haideți, stimați judecători, mai activ, nu ne... Văd că unii încep a pleca din sistem, probabil au motive, ANI-ul îi mai ia la întrebări cu averile care nu pot fi justificate, iar cei care sunt de treabă în sistem, haideți demonstrați că sunteți buni de funcția aceasta, pentru că toată discuția legată și de evaluarea externă a procurorilor, și de evaluarea externă a judecătorilor, și de evaluarea ăstuia suspendat, nimeni. Asta-i o măsură extraordinară, excepțională, pentru că dacă ei ar fi avut masa asta critică, de caracter în sistem și ar spune: „Auziți, gata, ne-am făcut de cap ca sistem atâția ani, am compromis nu știu ce, haideți, oameni buni, CSM, CSP, să ne autopurificăm”. Nu este masa asta critică, de aceea a trebuit noi, politicul, pentru o scurtă perioadă să intervenim, să facem acest vetting, adică evaluarea asta externă, să-i scoatem pe toți cei toxici.”

Europa Liberă: OK. Și acum mai apar voci din sistem care spun că e nevoie de această evaluare externă extraordinară...

Igor Grosu: „Foarte bine!”

Europa Liberă: ...că nu s-ar teme o parte din cei angajați de această evaluare.

Igor Grosu: „Da, aceștia-s oameni care probabil se simt confortabil să iasă, să dea răspunsuri la întrebările care au să fie adresate, dar asta vrem și când o să fie scoși aceștia, cei mai toxici, cei mai odioși din sistem, să vedem că funcționează organele de autoguvernare, noi ne vom ocupa cu altă treabă.”

Europa Liberă: Dar când va începe la propriu-zis o evaluarea extraordinară?

Igor Grosu: „În 2022 trebuie să înceapă. Acum proiectul de lege este la Ministerul Justiției, urmează să fie aprobat proiectul în guvern și să fie expediat parlamentului. Da, anul 2022 pentru asta-i, e anul în care trebuie să înceapă să funcționeze mecanismul acesta.”

Europa Liberă: Se crede că e o perioadă foarte îndelungată de când se vorbește și până când se va înfăptui.

Igor Grosu: „Iată, vedeți, aici, în ceea ce spuneți Dvs. apare veșnica polemică care are loc în societate. Unii: „Vă mișcați încet”. Alții: „Nu, stați, ce-i cu viteza asta, trebuie mai mult timp pentru consultări, pentru...” și trebuie de găsit acest echilibru. Și eu am discuțiile acestea în interior: „Haideți repede, haideți să punem mecanismul acesta, să-l implementăm”. OK, dar sunt niște proceduri pe care noi trebuie să le respectăm și oameni să găsim pentru procesul acesta, pentru că nu toți vor să vină, să se implice în procesul acesta.”

Europa Liberă: Dl Grosu, dar Dvs. recunoașteți, cetățenii v-au dat votul în baza promisiunilor pe care le-ați făcut? În campania electorală ați ridicat la un rang foarte înalt aceste așteptări și acum alegătorii așteaptă.

Igor Grosu: „Sunt de acord, de aceea și noi mergem mai repede. Acum, spre exemplu, eu spun în felul următor: da, Comisia de la Veneția are dreptul să vină cu aceste recomandări și eu trebuie să iau în calcul și ceea ce spune Comisia de la Veneția, și care sunt așteptările oamenilor.”

Europa Liberă: Așteptările pe care tot Dvs. le-ai promis ca ei să aibă încredere să vă ofere votul.

Igor Grosu: „Da, legitime! Eu le-am promis, dar ele sunt legitime. Sunt legitime, oamenii au așteptat 30 de ani. Acum, ce să le spun că este o comisie care vrea să ne, care ne spune, dle, trebuie să mai întindem vreo doi ani de zile? Nu, noi o să mergem înainte, o să ținem cont...”

Europa Liberă: Reforma justiției rămâne a fi prioritară. Care alte reforme mai sunt în agenda parlamentului și a guvernării în general?

Igor Grosu: „Sigur, atragerea investițiilor. Aici, pe lângă toate resursele pe care le aducem noi și, slavă Domnului, avem mulți prieteni în Occident și o să avem resurse pentru infrastructură, a fost creat fondul pentru dezvoltare regională și locală, supranumit proiectul „Satul european” ș.a.m.d. O preocupare distinctă și aparte o să fie prioritatea investițiilor. Noi trebuie să creăm locuri de muncă acasă, noi trebuie să aducem investitori, trebuie să creăm condiții și o să creăm condiții nu doar pentru investitorii străini, dar pentru investitorii noștri, în primul rând, pentru a crea locuri de muncă bine plătite aici.”

Europa Liberă: Unii se întreabă dacă mai este cine să lucreze, dacă eventual se deschid locuri de muncă, pentru că sondajele arată că 1 din 4 tineri vor să plece peste hotare.

Igor Grosu: „Eu când merg peste hotare și mă întâlnesc cu diaspora, oamenii vor să vină acasă. Sunt din acei care spun: „Eu aș veni, dar vreau să văd o stabilitate, vreau să văd că am posibilitatea să investesc”. Deci, o să fie tot timpul unii care o să vrea să plece, să plece ca să obțină o experiență, să agonisească niște resurse financiare, o să fie alții care o să vrea să vină să se stabilească acasă, să-și deschidă o afacere. Iată aici e rolul nostru, al statului, să le creăm condiții, să vină, să investească, să nu-i scuture fiscul, alte organe de control și să stea acasă lângă copii.”

Europa Liberă: Ați spus că o să vă focusați în mare parte pe îmbunătățirea infrastructurii în mediul rural.

Igor Grosu: „Da.”

Europa Liberă: Acum se discută pro și contra despre această reformă administrativ-teritorială, inițial și Dvs. ați spus că poate în 2022 ajungeți să discutați pe marginea acestui subiect.

Igor Grosu: „Așa și o să fie!”

Europa Liberă: Cum o să fie?

Igor Grosu: „În sensul că în 2022 noi vom avea discuții foarte, așa, la firul ierbii, spre exemplu, despre consiliile raionale.”

Europa Liberă: Aici se pare că s-a găsit deja un consens.

Igor Grosu: „Da, aici mai mult sau mai puțin toată lumea s-a aliniat în privința prestației, relevanței, cât de relevante sunt aceste structuri.”

Europa Liberă: Deci, ar putea să fie lichidate consiliile raionale sau refăcute, rebotezate?

Igor Grosu: „Noi trebuie să analizăm foarte și foarte atent și unde merg acele atribuții sau acele împuterniciri pe care le au la acest moment consiliile raionale, pentru că scopul în sine nu trebuie să fie a lichida sau a nu lichida ceva, scopul trebuie să fie cât mai accesibile și de calitate să fie serviciile către cetățeni. Acesta-i scopul. Vorbim, de exemplu, despre servicii care țin de documentarea populației. Zilele acestea o să fie lansat un centru de servicii, un fel de centru multifuncțional într-un sat din Strășeni, îmi scapă acum denumirea.”

Europa Liberă: Se pare că la Pănășești, dacă nu greșesc.

Igor Grosu: „Nu, nu, e vorba de un sat mai mare acolo, nu-i Pănășești la sigur, că aveam să-i rețin denumirea. Și multe, multe alte lucruri, iată, de exemplu, inițiativa colegului meu, dl Alaiba, de a nu mai fi nevoie să mergi să iei un document care certifică dreptul de proprietate a unor bunuri, servicii pentru care pe an în total cetățenii au scos 30 de milioane de lei din buzunar. Deci, pentru ce? Trebuie simplificate procedurile. Și iată în toate discuțiile acestea trebuie să pornim de la premisa cum să facem ca cetățeanul mai ușor să beneficieze de aceste servicii, să nu stea în rânduri, să nu fie nevoit să dea mită, să nu facă drumuri în plus ș.a.m.d. Deci, în 2022 vom discuta.”

Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că etapizat ar putea totuși să se ajungă și la această reformă?

Igor Grosu: „Da! Și aici, spre exemplu, vorbim de sănătate. Ceea ce observăm noi acum, chiar ieri am fost într-un raion, una din probleme care a fost menționată, pretenții sau nemulțumiri legate de sănătate. Și eu întreb: „Dar mai concret, haideți să dezghiocăm de unde vine”. Că este o lipsă de comunicare între trei servicii care trebuie să comunice: Urgența, medicii de familie vs policlinica și nu știu ce acolo. Deci, noi ce observăm, și nu doar în raionul acesta în care am fost eu?”

Europa Liberă: Dar în ce raion ați fost?

Igor Grosu: „În Ștefan Vodă. Noi observăm că este o problemă de management a spitalelor raionale, este o problemă de management, pentru că ei atât de mult sunt afectați de intrigile, instabilitatea aceasta politică la nivel de consilii raionale, că ajung să se dezbine colectivele.”

Europa Liberă: Pentru că a fost un exces de politizare, pentru că aceste consilii raionale direcționau banii mai mult pe criterii politice și foarte mulți primari sunt supărați, că era vădit clar că se îndreaptă banii către cel care e al meu, și nu către cel care merită.

Igor Grosu: „Vă spuneam, de sănătate, domeniul educației. Iată, ieri am fost și în Căușeni. Deci, Liceul „Mihai Eminescu”, pare-mi-se, unul din cele mai mari licee, că mai este acolo un liceu „A. Mateevici”, eu trebuie să spun și profit de ocazie, liceul acesta nu are blocuri sanitare în incintă.”

Europa Liberă: Blocurile sanitare sunt în curtea școlii.

Igor Grosu: „Exact. Ditamai centru raional, cu un ditamai președinte de raion, care deliberat, că eu altfel nu pot să-mi explic, din componenta ceea raională pe care o au ei, deliberat nu acceptă să finanțeze, deși Consiliul raional a venit cu inițiativă: „Haideți, dlor, să le dăm, vin elevi din diferite localități”...”

Europa Liberă: Și motivul că nu au fost transferați bani care e?

Igor Grosu: „Că dau în altă parte, aici mai târziu oleacă, mai pe urmă... Evident că motive poți să inventezi cu duiumul. Iată, politic, din domeniul sănătății v-am dat un exemplu, din domeniul educației v-am dat un exemplu, dar sunt și altele, din domeniul serviciilor sociale ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Dl Grosu, acum este o viziune clară a președinției, parlamentului și guvernului pe această reformă?

Igor Grosu: „Noi avem opțiunile noastre, dar trebuie să le discutăm cu cei vizați, trebuie să le discutăm cu primarii, cu consilierii și de aceea și spuneam că acesta-i un lucru foarte serios, care necesită discuții și la începutul anului 2022 noi o să avem aceste discuții.”

Europa Liberă: Dar o descentralizare la modul cel mai real acum poate fi oferită autorităților locale de gradul întâi?

Igor Grosu: „Părerea mea, sunt servicii care trebuie descentralizate și cumva ele prin definiție sunt descentralizabile, spre exemplu, ceea ce ține de asistența socială, primarul știe în comunitatea lui cine este mai indicat sau mai puțin indicat ș.a.m.d. Acum, dacă mă întrebați pe mine în domeniul sănătății, eu cred că aici trebuie o altă abordare.”

Europa Liberă: Asistența socială?

Igor Grosu: „Asistența socială evident că se duce, dar eu vorbesc de domeniul sănătății, în special în perioada pandemiei când trebuie să organizezi rețeaua și, spre exemplu, proiectele acestea două: la Bălți - spital nou și la Cahul. Deci, două centre care să acopere și centrul, și sudul. Aici deja trebuie să fie o politică mai centralizată, ca să zic așa, în domeniul sănătății.”

Europa Liberă: O autonomie financiară în sensul clar al cuvântului poate să existe?

Igor Grosu: „Dintr-odată n-o să fie, așa, să zicem: dați-ne toate impozitele care sunt ca noi să devenim...”

Europa Liberă: Foarte mulți primari pe asta și se plâng, că au agenți economici care varsă impozitele nu în satul unde au afacerea, dar unde e înregistrată întreprinderea.

Igor Grosu: „Corect, da. Iată aici e un subiect de discuție. Chiar la Căușeni am întâlnit un astfel de exemplu că o moară se află fizic într-un sat, dar compania este înregistrată în alt raion sau în alt oraș.”

Europa Liberă: Sau la Chișinău.

Igor Grosu: „Da, sau la Chișinău.”

Europa Liberă: Asta e cu companiile de vinificație?

Igor Grosu: „Exact, din domeniul vinificației. Iată aici este loc de analiză și de văzut dacă compania are activul acesta care funcționează acolo, folosește drumul local, folosește infrastructura ș.a.m.d...”

Europa Liberă: Chiar și brațele de muncă sunt de acolo.

Igor Grosu: „Angajații sunt de pe loc, deci o parte din impozite trebuie să fie canalizate...”

Europa Liberă: Ei acum salută această intenție a autorităților centrale cu impozitul rutier, dar ar vrea ca să nu fie unicul exemplu, ci să se meargă mai departe.

Igor Grosu: „Anul acesta noi am zis că îl dăm tot la nivel local.”

Europa Liberă: Primării?

Igor Grosu: „Sigur că asta nu acoperă toate necesitățile.”

Europa Liberă: Dar, oricum, foarte mulți primari sunt mulțumiți că, în sfârșit, ar putea să adune anumiți bani ca să repare, să renoveze, să inițieze construcția unei porțiuni de drum.

Igor Grosu: „Sigur. Și iată chiar în discuția pe care am avut-o ieri a apărut o problemă, care e bine că ne-au semnalat-o. Dacă vorbim de drumuri, reparația drumurilor și de fondul de dezvoltare regională și locală, în regulamentul privind finanțarea lipsește noțiunea de „stradă”, noi cumva vorbim de drumuri locale, drumuri, drumuri, dar nu este stradă. Ei ne-au atenționat și atunci va trebui să includem și această noțiune ca să devină eligibili cu proiecte de reparație a străzilor din localitate.”

Europa Liberă: Ce vă mai propuneți pentru anul 2022?

Igor Grosu: „Of! Pentru 2022 sigur că va trebui să mai găsim resurse, să mai revenim pentru a ajuta oamenii la capitolul pensii și la capitolul salarii, lucrul acesta trebuie să-l facem. O să urmărim cum o să evolueze lucrurile în iarnă, în ianuarie-februarie.”

Europa Liberă: Cunoașteți bine nemulțumirile cetățenilor când au aflat că parlamentul vrea să ridice salariile celor de la Curtea Constituțională până la 80 de mii și că a fost gândit că pensia să rămână la două mii?

Igor Grosu: „Cunoaștem. Aici sunt două lucruri, toate discuțiile s-au pornit de la faptul că, pe de o parte, judecătorii, dar și angajații Curții Constituționale, mă refer la oamenii care pregătesc și asigură funcționalitatea, trebuie să-i motivăm mai mult, pentru că această instituție, credeți-mă, a jucat și joacă un rol esențial în toată arhitectura statului Republica Moldova. Tare de multe ori și experiența anului 2021 ne-a arătat că de rezistența acestei instituții a depins pe ce cale a mers Republica Moldova.”

Europa Liberă: Credeți că salariile mari i-ar face mai independenți și ar putea să ia decizii corecte?

Igor Grosu: „Acum, eu sunt de acord că discrepanțele acestea dintre salariile mari și salariile mici supără și e firesc să supere. Intenția noastră a fost bună, a fost sinceră, să-i motivăm și să-i ținem, să-i păzim de toți bandiții aceștia care stau fugari peste hotare și tot mai încearcă, au încercat și atunci și, credeți-mă, eu știu ce spun. Oamenii aceștia au rezistat unor presiuni enorme din afară pentru a determina cursul pe care ei îl preferau, să nu se ajungă la alegeri anticipate, să se conserve situația și schemele ș.a.m.d. Dna președintă a remis înapoi acest proiect de lege, noi o să-l reexaminăm în următoarea ședință, o să scoatem acel amendament și o să mergem mai departe cu politica fiscală fără acest amendament.”

Europa Liberă: Dar vor crește salariile?

Igor Grosu: „În mărimea în care noi le-am inițiat, nu.”

Europa Liberă: Oricum va fi o creștere?

Igor Grosu: „Va crește proporțional cum o să crească la toată lumea, dar acel amendament va fi omis.”

Europa Liberă: De ce ziceam că cresc și nemulțumirile cetățenilor? Acest lucru îl arată și cercetările sociologice. Iată, ultimul sondaj IRI a arătat că Partidul Acțiune și Solidaritate nu se mai bucură de popularitatea de care se bucura înainte, că a scăzut în topul încrederii și președinta Maia Sandu de la 41 la 27 la sută. Acest lucru ar trebui să vă pună pe gânduri, pentru că aveți nevoie de o creștere, nu de o descreștere, bănuiesc.

Igor Grosu: „Haideți așa, când intri în acțiune și începi a implementa niște lucruri care sunt necesare, dar mai puțin populare, acesta-i prețul pe care trebuie să-l plătești. Și noi înțelegem lucrul acesta și, cu toate că există unele supărări, o să continuăm agenda noastră de reforme, pentru că altfel o să pierdem timpul și dezamăgirile, și regretele au să fie mult mai mari, dacă o să încercăm pur și simplu să plăcem, să venim cu fumigene ș.a.m.d. Deci, noi acum avem o fereastră de oportunitate pe care trebuie s-o folosim, chiar dacă asta...”

Europa Liberă: Dar resursa umană poate și ea acum să fie o problemă care vă trage înapoi în rating?

Igor Grosu: „În ce sens resursa umană?”

Europa Liberă: Pentru că mulți cred că totuși nu aveți suficiente cadre pregătite ca să le antrenați în actul guvernării.

Igor Grosu: „Mulți cred, îi dreptul lor să creadă, noi încercăm să aducem cât mai multă lume bună, să-i promovăm în funcții, ei să livreze, oameni cu caracter, oameni care știu să-și asume riscurile chiar dacă reformele sau lucrurile sunt nepopulare. Acum sunt care stau la o parte pe banchetă și își dau cu părerea, e dreptul lor să-și dea cu părerea, să ne mai critice, să mai bage o strâmbă.”

Europa Liberă: În spațiul public mulți vă critică că-i angajați doar pe acei care sunt loiali puterii.

Igor Grosu: „Dar ce înseamnă „loiali puterii”? Sunt oameni care împărtășesc – cum să spun? – viziunile noastre și aspirațiile noastre, sunt oameni care sunt de acord că trebuie să luptăm cu corupția, că nu putem să tolerăm schemele, oameni care sunt de acord că trebuie să-i zdruncinăm oleacă pe cei care au adormit prin structurile de stat. Deci, alții care vor să perpetueze sau să conserve ceea ce fost, da, ei nu rezonează cu noi, n-avem cum să-i acceptăm sau să lucrăm cu ei, de aceea tot timpul o să fie cei care sunt supărați, o să fie cei care au să pună umărul și au să muncească ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Dvs. ce credeți despre fericirea la moldoveni? Cum e cetățeanul Republicii Moldova?

Igor Grosu: „Fericirea la moldoveni... Eu pot să vă spun care-i fericirea la mine.”

Europa Liberă: Spuneți-o și la Dvs., și pentru întreaga societate.

Igor Grosu: „Eu cred că ea-i cumva comună pentru moldoveni. Noi suntem așa, cel puțin, eu cred că noi suntem fericiți atunci când îi avem pe cei dragi alături, când îi vedem sănătoși, împliniți. Și acum de sărbători cred că-i momentul nostru să savurăm, să vină copiii, să vină părinții, noi să mergem la părinți, să socializăm, să ne lăudăm, să ne mai plângem, că și la plâns, la bocit noi suntem buni.”

Europa Liberă: Totuși, despărțirile cele mai lungi dintre cei plecați și cei rămași sunt destul de dureroase, asta spun și o bună parte din cetățeni.

Igor Grosu: „Da, sunt de acord, ne afectează, dar atunci când avem ocazia, momentul să fim toți grămadă la masă și să împărtășim bucuria sărbătorilor, eu cred că asta-i fericirea la moldoveni – în jurul mesei, cu cei dragi, cu cei scumpi. Și eu, la fel, abia aștept să savurez din slăbiciunea asta a moldovenilor, din fericirea moldovenilor.”

Europa Liberă: Dar cum anticipați Dvs. exodul acesta să nu mai crească numeric ca cetățenii totuși să fie cu valizele făcute și fenomenul migrației să ia proporții și mai mari?

Igor Grosu: „Oamenii singuri au să decidă când să se mai oprească sau când să se pornească. Și ei au să decidă prin analiza lucrurilor. Dacă omul o să vadă o oportunitate de muncă aici acasă, o să facă un calcul elementar, suma aceea pe care o câștigă acolo, minus cazarea, minus masa ș.a.m.d. vs cât ar putea câștiga aici, el repede o să-și facă concluzia. Sarcina noastră este ca în cel mai scurt timp, noi avem acum patru luni de guvernare, deci în primii doi ani noi trebuie să livrăm, noi trebuie să facem lucrurile să devină mai mult sau mai puțin deja ireversibile.”

Europa Liberă: Aveți o estimare, totuși în cât timp poate fi adusă această bunăstare, prosperitate?

Igor Grosu: „Nu, nu ar fi corect acum, că au mai încercat unii politicieni să spună începând cu ce dată și ce oră o să trăim fericiți...”

Europa Liberă: Nu, măcar aproximativ, iată, majorări de pensii, majorări de salarii, lichidarea corupției, a nedreptății...

Igor Grosu: „Am înțeles. Eu ce observ? Dacă vorbim de corupție, eu observ că instituțiile încep să se pună pe treabă, chiar dacă asta pe unii îi supără și în zilele acestea, și cred că o să mai urmeze.”

Europa Liberă: Dar ce va mai urma?

Igor Grosu: „Lupta cu corupția, ce poate să mai urmeze? Ar fi păcat să se oprească. Și în cazul unei instituții, iată, noi am scos conducerea, dar încă n-am reușit să punem alta, dar instituțiile au început să funcționeze. Stai și te întrebi: poate a fost nevoie numai de scos managementul care cumva dădea semnale în sistem, în instituții și i-a lăsat să prindă la?... La CNA mă refeream.”

Europa Liberă: Am înțeles. Când va fi numit noul șef?

Igor Grosu: „Cum îl avem, cum îl numim – acesta-i răspunsul. M-ați întrebat, cât de repede?”

Europa Liberă: Da. Și cum se aduce această prosperitate?

Igor Grosu: „Noi avem șansa aceasta acum. Toți prietenii, și noi avem mulți prieteni occidentali, vor să ne ajute. Noi acum ceea ce trebuie să facem e să ne mobilizăm, să trecem cu cât mai puține pierderi peste pandemie, să nu pierdem timpul și resursa acolo, vaccinându-ne ș.a.m.d. și să implementăm cât mai multe proiecte pe care le putem finanța din bani externi. Asta trebuie să facem, noi trebuie să transformăm...”

Europa Liberă: Dvs. tot insistați pe această deschidere pe care o are Republica Moldova din partea Occidentului, dar din partea Estului?

Igor Grosu: „Estul, la cine vă referiți?”

Europa Liberă: La Federația Rusă.

Igor Grosu: „Cu Federația Rusă vrem relații pragmatice, nimic mai mult, vrem respect, cum am spus. Acum, iată, evenimentele din stânga Nistrului au lăsat un gust neplăcut, nu că ar fi primul gust, noi am mai avut asemenea senzații, dar vrem relații corecte. Dacă discutăm despre relații economice, OK, condițiile de export pe piață a produselor noastre de bună calitate să fie incontestabil, nu reexportate, dar să fie condiții pentru toți doritorii, nu preferențial pentru Ionică, Petrică, Igoraș, nu, acestea-s condițiile - cine se califică sub rigorile de acolo să poată livra încolo într-un mediu predictibil ș.a.m.d.”

Europa Liberă: La cumpăna dintre ani, ce le doriți cetățenilor?

Igor Grosu: „Sănătate și mai multă încredere în noi!”

Europa Liberă: În forțele proprii?

Igor Grosu: „În forțele proprii, că noi suntem cumva, așa, mai melancolici, nu știu, mă abțin să folosesc un..., mai mioritici. Un pic de încredere, că noi suntem capabili, noi am fost capabili în 2020, am fost capabili în 2021, trebuie să fim capabili în continuare, patru ani înainte, și nu numai, trebuie să folosim momentul acesta.”

Europa Liberă: Dar credeți că o să vă lase opoziția în pace să guvernați patru ani, pentru că acum se cheamă să se unifice forțele pe stânga, văd că și pe dreapta se cere să se consolideze?

Igor Grosu: „La moldoveni, știți cum e? De la vorbă până la faptă e mult (glumesc). Eu le doresc foarte multă sănătate celor din opoziție, le doresc să fie vocali, să vină cu proiecte bune, la subiect, mai puțin populism.”

Europa Liberă: Dar ei vă critică că nu acceptați proiectele cu care vin.

Igor Grosu: „Credeți-mă, acolo atâta populism este, dacă el vine și spune: să compensăm toată factura la gaz, tot, tot compensăm. Eu îl întreb: de unde? Hai nu că să compensăm toată factura, hai pe deasupra poate să mai dăm.”

Europa Liberă: Dl Grosu, cândva tot aici, în studioul Europei Libere, ați spus că ar fi bine opoziția să aibă în parlament ziua lor, să vină cu proiectele lor.

Igor Grosu: „Da, sunt deschis, poftim! Le-am spus: veniți cu proiecte, trimiteți-le la guvern, vine avizul de la guvern, bun-rău, stabilim ora, ziua opoziției. Avem ședințele Biroului permanent în fiecare săptămână și de fiecare dată eu sunt deschis - când, cum, poftim.”

Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această discuție. Sărbători frumoase! Un An Nou fericit!

Igor Grosu: „Crăciun fericit și la Mulți ani!”

Europa Liberă: Vă mai așteptăm și cu alte ocazii.

Igor Grosu: „Mulțumesc!”