Protestele au fost declanșate de dezvăluirile grupului de investigații „Correctiv” despre o reuniune conspirativă la care au participat și politicieni AfD. La întâlnirea amintită a fost prezent și extremistul austriac Martin Sellner, care a dezbătut proiectul aşa-zisei „remigrări”. El prevede nu numai expulzarea forțată a străinilor din Germania, ci și a adversarilor politici.
Potrivit unor analiști, protestele de masă vizibilizează reacțiile de apărare a sistemului democratic. Mulți cetățeni își dau seama că fenomenul extremist nu mai poate fi ignorat. Unii, abia acum, realizează că de mulți ani există relații de colaborare între AfD și alte organizații radicale de dreapta. De exemplu, cu activiști din „Mișcarea Identitară” care, între timp, există și în numeroase țări europene (inclusiv în România, unde acționează sub numele de „Comunitate Identitară România”).
Reacțiile AfD și cea a simpatizanților partidului
Alți analiști sunt de părere că demonstrațiile nu vor schimba atitudinea față de AfD; dimpotrivă cei care votează acest partid eurosceptic și xenofob se văd confirmați în pozițiile lor rigide - ideologice, politice și sociale.
Reacțiile activiștilor AfD, răspândite pe rețelele de socializare, preluate și comentate de zeci de mii de simpatizanți, confirmă această teză. Astfel, copreședinta AfD, Alice Weidel, contracarează relatările despre proteste cu dezinformări retorice care au ca scop delegitimarea mass-media. Weidel susține că imaginile difuzate de televiziunea publică sunt trucate. Teza despre imagini contrafăcute și despre minciuni lansate de radioteleviziunea publică este una din metodele standard de dezinformare cu scopul de a crea o realitate paralelă, conformă cu așteptările unui anumit segment al publicului. În întâmpinarea așteptărilor celor care simpatizează cu AfD vine și anunțul lui Weidel, că partidul AfD va organiza un referendum în vederea ieșirii Germaniei din Uniunea Europeană
Și liderul AfD din Turingia, Björn Höcke, încearcă să delegitimeze protestele prin bagatelizări. El afirmă că ar fi doar vorba despre manifestanți extremiști de stânga susținuți acum și de politicienii care se află la putere în Germania.
Această retorică de comunicare pe platforme electronice contribuie la consolidarea identității colective a scenei radicale de dreapta și a societății paralele, populiste de dreapta. Discursul de dreapta stabilizează polarizarea societății, iar profitorii sunt formațiunile naţionalist-autoritare.
Declarațiile unor politicieni democrați sunt ignorate de acel segment al alegătorilor care, potrivit sondajelor, ar vota într-o proporție de 20 la sută cu AfD, făcând din acest partid cea de-a doua forță politică din Germania.
AfD, „un partid putinist de extremă de dreapta”
În aceste zile politicienii partidelor democratice apreciază faptul că spiritul civic al populației nu a dispărut și nici voința de a apăra principiile statului de drept și ale democrației.
Primul ministru creştin-social bavarez, Markus Söder, a mulțumit, în acest context, celor care au demonstrat la München contra recrudescenței extremismului de dreapta. Într-un interviu (din Handelsblatt), Söder a subliniat că AfD nu este nimic altceva decât „un partid putinist de extremă de dreapta”.
Referitor la proiectul extremiștilor de a expulza străinii și adversarii politici din Germania, premierul bavarez a spus că această intenție corespunde „unui model clasic nazist”. AfD urmărește să provoace învrăjbirea societății și să creeze tensiuni belicoase. De aceea, a concluzionat Söder, el consideră că acest partid este anti-constituţional. În consecință, el cerut (într-o postare pe X) anularea subvențiilor financiare statale acordate partidului AfD - bani folosiți pentru propagandă și publicitate. Totodată, a salutat sentința Tribunalului Constituţional care, marţi, a decis retragerea subvenţiilor pe care le-a primit până acum Partidul Naţional-Democrat din Germania (NPD). Acest partid extremist de dreapta, care anul trecut şi-a schimbat numele în „Heimat” (Patrie), există din 1964 şi a reuşit de câteva ori să deţină mandate în parlamente regionale.
