Cristina Oleinic a încercat să se angajeze mai bine de 15 ani. Angajatorii o refuzau fără prea multe explicații, imediat ce aflau că are grad sever de dizabilitate. Acum patru ani, a fost angajată la „Stupina cu povești”, o afacere socială. Prisaca se află chiar în satul ei de baștină, Cimișeni, raionul Criuleni. Alături de alte două persoane cu nevoi speciale, Cristina are grijă de peste 60 de stupi.
Anul trecut, peste 1.600 de persoane cu nevoi speciale s-au înregistrat cu statut de șomer la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Dintre acestea, doar 268 (16%) au găsit un loc de muncă.
Cele mai multe persoane angajate aveau grad de dizabilitate medie (167 de persoane), urmate de cele cu grad de dizabilitate accentuată (87) și severă (14).
Potrivit Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, numărul persoanelor angajate cu nevoi speciale a scăzut în ultimii trei ani, de la aproape 17% în 2019.
„Anual, aproximativ 200 de persoane cu nevoi speciale sunt angajate. O performanță extrem de scăzută, dacă comparăm cu numărul de persoane cu nevoi speciale de vârstă activă din R. Moldova. Rata de ocupare a rămas aceeași chiar dacă cererea de servicii și numărul de șomeri au crescut în ultimii ani”, a explicat pentru Europa Liberă Ion Cibotărică, juristul Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.
El mai spune că deși autoritățile au implementat măsuri pentru sporirea angajării persoanelor cu nevoi speciale, acestea nu au adus roade.
„Se oferă subvenții pentru angajatorii care i-au la muncă persoanele cu nevoi speciale, subvenții pentru crearea sau adaptarea locului de muncă la nevoile acestor persoane, însă cea mai importantă parte rămâne a fi asigurarea accesului, inclusiv a accesului fizic, la servicii și măsuri active pe piața muncii”, spune juristul Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.
Anul trecut, 64 persoane cu nevoi speciale au fost angajate prin măsura de subvenționare a locurilor de muncă, iar șase – prin măsura de subvenționare pentru crearea sau adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu nevoi speciale.
Angajatorii sunt adesea reticenți în a angaja persoane cu nevoi speciale, iar acestea sunt de cele mai multe ori angajate de antreprenorii sociali.
Este și istoria Nicoletei Adam, complet nevăzătoare, care a fost angajată la cantina socială a întreprinderii „Floare de Cireș” din satul Răzeni. Tânăra a visat să devină bucătăreasă, dar în Chișinău, unde locuia împreună cu mama sa, nu a putut să-și găsească un post de muncă.
„Visul meu a fost să devin bucătăreasă și mă bucur că mă bucur că mi-am putut îndeplini acest vis. Eu vreau foarte mult să muncesc pentru a câștiga bani și a-mi ajuta familia”, spune bucătăreasa nevăzătoare.
Ministerul Muncii vrea ca până în 2026 rata de ocupare a persoanelor cu nevoi speciale să ajungă la 17,5%, datorită subvențiilor pentru facilitarea tranziției la locul de muncă pentru persoanele cu dizabilități, sporirea accesibilității și gradului de conștientizare a societății cu privire la importanța integrării în societate a persoanelor cu dizabilități.
În 2023, rata de ocupare a persoanelor cu nevoi speciale era de 15,8%, fiind mai mare în mediul urban, arată datele Biroului Național de Statistică.
Aproape jumătate din numărul total al persoanelor cu nevoi speciale angajate lucrau în sectorul de servicii (48,3%), urmat de cel agricol (34,2%), industrie și construcții (17,5%). În sectorul servicii, majoritatea erau angajați în învățământ, sănătate și asistență socială (20,9%).
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
