Votul a fost urmărit atent de comunitatea internațională care vrea să vadă dacă această țară cu o poziție strategică în cadrul NATO - care are o coastă la Marea Neagră la nord și se învecinează cu Iranul, Irakul și Siria la sud - rămâne sub controlul ferm al președintelui sau poate să se angajeze pe o cale mai democratică preconizată de principalul său rival, Kemal Kılıçdaroğlu.
Erdoğan are controlul țării de 20 de ani, însă sondajele de opinie sugerau că această cursă ar putea lua sfârșit pe fondul tulburărilor economice, al crizei costului vieții și al criticilor privind modul în care a acționat guvernul la cutremurul din februarie care a ucis peste 50 de mii de persoane.
Națiunile occidentale și investitorii străini au fost deosebit de interesați de rezultat din cauza modului neortodox de conducere al lui Erdoğan în plan economic și a eforturilor adesea interesate și mercantile, dar de succes, ale acestuia de a plasa Turcia în centrul negocierilor internaționale, inclusiv în cazul Ucrainei și a acordului privind cerealele care tranzitează Marea Neagră.
Cu 99,4% din voturile interne și 84% din voturile din străinătate numărate, Erdoğan a obținut 49,4% din voturi, contracandidatul său principal, Kılıçdaroğlu, obținând 45%, a declarat reporterilor Ahmet Yener, șeful Consiliului Electoral Suprem. Un al treilea candidat, politicianul naționalist Sinan Ogan, a obținut 5,2%.
Erdoğan, în vârstă de 69 de ani, le-a spus susținătorilor în dimineața zilei de luni că ar putea câștiga din primul tur. Cu toate acestea, el a afirmat că va respecta decizia națiunii în cazul în care cursa va ajunge la un tur de scrutin pe 28 mai - un vot care l-ar putea favoriza, deoarece alianța sa pare să își păstreze majoritatea în parlament.
Sondajele de opinie din perioada premergătoare votului de duminică îi dăduseră lui Kılıçdaroğlu, candidatul comun al unei alianțe de opoziție formată din șase partide, un ușor avans față de Erdoğan, care a condus Turcia fie ca prim-ministru, fie ca președinte începând din 2003.
Kılıçdaroğlu pare să-și pună speranțele într-o victorie în al doilea tur.
„Vom câștiga cu siguranță turul al doilea... și vom reveni la democrație”, a declarat Kılıçdaroğlu, în vârstă de 74 de ani, susținând că Erdoğan a pierdut încrederea unei națiuni care cere acum o schimbare.
Ogan nu a spus pe cine va susține dacă se va ajunge în turul doi al alegerilor. Se crede că a primit sprijin din partea alegătorilor care doresc o schimbare după două decenii sub Erdoğan, dar care nu sunt convinși de capacitatea de guvernare a alianței de șase partide condusă de Kılıçdaroğlu.
Se pare, conform rezultatelor alegerilor, că alianța condusă de Partidul Justiției și Dezvoltării, aflat la putere, al lui Erdoğan, și-ar putea păstra majoritatea în parlamentul de 600 de locuri, deși adunarea și-a pierdut o mare parte din puterea legislativă după ce referendumul pentru schimbarea sistemului de guvernare al țării cu o președinție executivă a fost adoptat la limită în 2017.
Erdoğan, supraviețuitorul
Președintele Tayyip Erdoğan a sfidat previziunile privind dispariția sa politică cu un rezultat puternic în alegerile din Turcia, depășind cel mai greu test la urne prin mobilizarea alegătorilor conservatori care l-ar putea propulsa acum spre un al treilea deceniu la putere.
Deși Erdoğan încă nu și-a adjudecat victoria, avea o stare de spirit sărbătorească la aflarea rezultatelor și la adunarea susținătorilor Partidului său AK, de sorginte islamistă, la Ankara.
Victoria ar consolida dominația unui lider care a transformat Turcia, remodelând statul laic fondat în urmă cu 100 de ani pentru a se potrivi cu viziunea sa pioasă, prelujând în același timp mare parte din putere executivă în mâinile sale, ceea ce a făcut ca adversarii săi politici să vorbească despre un „marș către autocrație”.
În timp ce se prezenta ca un protector al democrației turcești, Erdoğan a acumulat tot mai multe părerogative, a pus botniță disidenței, a întemnițat critici și opozanți și a preluat controlul asupra presei, a sistemului judiciar și a economiei. El a împânzit majoritatea instituțiilor publice cu loialiști și a golit de conținut organisme importante ale statului și democrației.
Pe scena globală, în timpul regimului său, țara sa, membră NATO, s-a îndepărtat de aliații săi occidentali tradiționali, a creat legături cu președintele rus Vladimir Putin și a transformat Turcia într-o putere regională autoritară.
Erdoğan, fiul unui căpitan de vas, a plutit în diverse ape politice înainte de votul de duminică: el era învinuit deja de criza economică atunci când un cutremur devastator a lovit în februarie. Criticii au acuzat guvernul său ă a reacționat lent și că a adoptat politici laxe în ceea ce privește normele de construcție, promovând o amnistie care i-a exonerat de răspunderi pe dezvoltatorii imobiliari. Indisciplina în construcții, generată de această amnistie, a costat vieți, spun criticii regimului.
Oficialii susțin că Erdoğan s-a gândit după dezastru să amâne alegerile, dar s-a răzgândit, fiind încrezător că poate mobiliza alegătorii cu promisiuni de reconstrucție rapidă.
Rezultatul acestui tur de scrutin reflectă sprijinul puternic pe care Erdoğan încă îl are, în special în regiunile conservatoare din punct de vedere religios, unde alegătorii s-au simțit mult timp marginalizați de o elită seculară cândva dominantă.
