Declarat indezirabil în regiunea separatistă pentru trei ani, Timuș s-a plâns la CEDO că autoritățile transnistrene l-au privat dreptul de a avea acces la familia lui și la propria locuință, din Molovata Nouă, sat situat în Zona de Securitate, în stânga Nistrului, dar controlat de autoritățile de la Chișinău.
Timuș a fost declarat persona non grata pe o perioadă de trei ani după ce, în 2020, a protestat, alături de alți câțiva veterani de război, împotriva instalării ilegale a circa 40 de posturi de control ale forțelor transnistrene în Zona de Securitate.
Comunicarea cauzei sale și a celorlalte 18 guvernelor Republicii Moldova și Federației Ruse de către CEDO înseamnă că instanța de la Strasbourg trece la examinarea lor. Alte 20 de cazuri ar urma să fie comunicate în curând.
O măsură „cu iz politic”
Într-o discuție cu Europa Liberă, Victor Timuș a spus că decizia a fost semnată de șeful securității transnistrene (MGB), Valeri Ghebos, fără a-i fi explicate motivele, și, în opinia lui, avea un „iz politic”.
În cei trei ani, spune veteranul, el nu s-a aventurat să treacă Nistrul, deoarece risca să fie amendat sau chiar închis. Interdicția l-a afectat și moral, și financiar. „Timp de trei ani nu am putut munci, deși aveam o afacere la Criuleni”, povestește Timuș.
Veteranul spune că s-a adresat procuraturii moldovene, dar nu este limpede cine se face vinovat de încălcarea drepturilor sale, astfel încât avocații Asociației Promo-LEX – o asociație de la Chișinău preocupată de monitorizarea drepturilor omului în stânga Nistrului – îl ajută să-și apere drepturile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Încă 20 de cauze ar putea fi comunicate în această săptămână
Majoritatea dosarelor din cele 19 comunicate țin de dreptul la proprietate și libertatea de circulație, dreptul la respectarea vieții private și de familie, precum și îngrădirea accesului la justiție – chiar dacă instanțele din stânga Nistrului nu sunt recunoscute.
Alte 20 de cauze ar putea fi comunicate în această săptămână, potrivit avocaților Promo-LEX.
Cu câteva zile până la invazia Rusiei la scară largă în Ucraina, Tiraspolul a adoptat așa-zisa „lege Gurețki”, care prevede pedepse de până la 10 ani de închisoare pentru cei care se adresează altor instituții sau instanțe decât celor din regiunea separatistă.
„Cu toate acestea, oamenii de acolo continuă să se adreseze la CEDO și Procuraturii R. Moldova chiar dacă este foarte riscant pentru ei”, susține avocatul Vadim Vieru de la Asociația Promo-LEX.
Avocatul a explicat Europei Libere că dosarele au fost comunicate de CEDO la pachet datorită „unei jurisprudențe clare”, cu proceduri simplificate pentru cauzele care vizează regiunea estică necontrolată de autoritățile constituționale. În trecut, instanța de la Strasbourg comunica părților câte o cauză, două.
Daunele ar putea ajunge la un milion de euro
Vadim Vieru spune că e prematur acum să fie numită o sumă a daunelor morale și de altă natură cerută de reclamanții celor 40 de cauze care se referă la încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.
Până acum, valoarea daunelor per dosar a oscilat între 15.000 și 25.000 de euro, astfel că suma ar putea ajunge la un milion de euro.
În ultimii mai bine de 25 de ani, CEDO a pronunțat peste 600 de hotărâri în cauzele moldovenești, fiind constatate în jur de 800 de violări ale drepturilor omului, R. Moldova fiind obligată să plătească despăgubiri în valoare de peste 22,8 milioane de euro.
De ce plătește Chișinăul?
Dar de ce R. Moldova plătește despăgubiri de vreme ce nu controlează teritoriul de pe malul stâng al Nistrului?
Vadim Vieru spune că avocații care reprezintă interesele reclamanților la CEDO au depus mereu plângeri împotriva guvernelor Republicii Moldova și a Federației Ruse, deoarece consideră că autoritățile de la Chișinău sunt „foarte pasive” în a-și exercita angajamentelor asumate în fața Curții.
Potrivit avocatului, de multe ori, acolo unde ar putea să acționeze, autoritățile nu întreprind nimic „motivând cu această lipsă a controlului”, iar această atitudine a Chișinăului încurajează impunitatea autorităților de facto de la Tiraspol.
Cetățenii moldoveni se pot adresa la CEDO din septembrie 1997, odată cu ratificarea de către R. Moldova a Convenției Europene a Drepturilor Omului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
