Șeful adjunct al administrației de la Kremlin, Dmitri Kozak, e așteptat astăzi în vizită la Chișinău. Newsmaker.md remarcă într-un articol că informații oficiale despre această vizită sunt puţine. Mass-media ruseşti relatează că aceasta are loc la invitaţia preşedintei Maia Sandu, care, la rândul său, a confirmat, la Chişinău, că va avea o întrevedere cu oficialul rus, numai că nu există informaţii oficiale despre subiectele ce urmează a fi abordate. Dat fiind că la această întrevedere va participa şi vicepremierul pentru reintegrare e lesne de presupus că unul din subiecte va fi reglementarea transnistreană – o problemă complexă şi pe care partea rusă o poate percepe drept neprietenoasă, consideră politologul Victor Juc. Alte subiecte ce ar putea fi discutate sunt, după părerea experţilor, furnizarea gazelor naturale ruseşti şi exportul produselor moldovenești pe piaţa rusă.
Analistul politic Alexei Tulbure crede că ar fi oportun ca Maia Sandu şi Dmitri Kozak să discute, între altele, situaţia muncitorilor moldoveni din Federaţia Rusă. Experţii citaţi în articol sunt de părere că noua guvernare pro-europeană de la Chişinău va reuşi să construiască un dialog cu Moscova, iar vizita lui Kozak în R. Moldova ar fi o confirmare a acestui fapt şi transmite un semnal pozitiv. „Noul executiv şi președinta Maia Sandu vor să identifice o soluţie de compromis care le-ar permite să ducă o politică externă neconflictuală cu Rusia. Acest lucru, probabil, nu ar fi chiar pe placul Ucrainei sau a partenerilor occidentali, dar Moldova nu vrea deocamdată să-şi strice relaţiile cu Rusia”, afirmă, între altele, comentatorul politic Corneliu Ciurea.
Diplomatul şi profesorul universitar Victor Borșevici, citat de portalul noi.md, afirmă că întrevederea dintre Kozak și Sandu va fi una promițătoare şi crede că Moldova are toate premisele pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale pragmatice și reciproc avantajoase cu Rusia. „Țara va putea obține legături benefice din punct de vedere economic nu numai cu Occidentul, ci și cu Estul. Maia Sandu însăși a vorbit despre asta mai devreme. Rușii sunt interesați de Balcani, iar pentru Moldova, relațiile economice sunt foarte importante - la fel și gazul furnizat de Rusia… Avem nevoie de diplomație cu vecinii noștri, mai ales atunci când în lume au escaladat conflictele militare”. Borşevici consideră că cele mai importante trei subiecte care ar trebui discutate de Dmitri Kozak cu conducerea moldovenească sunt problema Transnistriei, a migranților și a pieței de desfacere.
Gazeta de Chişinău aminteşte pe pagina sa web în contextul vizitei lui Dmitri Kozak la Chişinău că acesta este şi reprezentant special al președintelui Federației Ruse pentru relațiile comercial-economice cu R. Moldova începând din 2018, dar că mult mai cunoscut el este ca autor al planului rusesc de reglementare a conflictului transnistrean, din 2003, cunoscut ca „Memorandumul Kozak”. Planul prevedea federalizarea R. Moldova, crearea unui parlament bicameral care ar fi oferit, de fapt, reprezentanților Tiraspolului drept de veto asupra deciziilor adoptate de autoritățile centrale de la Chișinău, precum și semnarea unui acord care ar fi legalizat staționarea trupelor rusești pe teritoriul țării, se aminteşte în articol. Se mai notează că Dmitri Kozak s-a făcut remarcat, în iunie 2019, alături de comisarul european pentru politica de vecinătate, Johannes Hahn, și directorul Oficiului pentru Afaceri Est-Europene al Departamentului de Stat al SUA, Brad Freden, ca unul dintre artizanii alianței ACUM-PSRM și, implicit, al învestirii Guvernului Maia Sandu. „Atunci, Kozak declara la Chișinău că speră ca această coaliție să guverneze un mandat deplin, pentru ca, după demiterea Guvernului Sandu, să se arate mirat că acest Executiv a rezistat tocmai cinci luni”, se mai spune în articol.
Portalul ava.md îl citează pe politologul Victor Josu care consideră că demisia procurorului general Alexandr Stoianoglo este inevitabilă. Josu notează că şeful procuraturii trebuia încă în primăvară, la 100 de zile de mandat ai preşedintei Maia Sandu, să-i propună un pachet de modificări la acele legi care astăzi împiedică oamenii legii să lupte eficient cu corupţia. „Dacă ar fi procedat aşa, modalitatea demisiei nu ar mai fi contat atât de mult pentru că procurorul ar fi avut un argument forte la acuzațiile că nu livrează rezultate... Azi, din păcate, Alexadr Stoianoglo nu are un atare argument, iar motivele pe care le invocă pentru a justifica lipsa rezultatelor sună neconvingător, inclusiv pentru mine care-l simpatizeze. El va trebui să plece inevitabil. Întrebarea este dacă o va face-o cu capul ridicat”.
TVR Moldova informează că în urma creşterii constante a numărului de infectări, Ministerul Sănătăţii a decis redeschiderea unor secţii din spitale cu profil Covid. Primul care a redeschis una din secţiile de Terapie Intensivă este Spitalul Clinic Republican din capitală, unde sunt internaţi deja opt pacienţi. „Toţi cei care sunt acum în spital sunt nevaccinaţi”, precizează medicul epidemiolog Alexei Ceban. „Varianta Delta se răspândește mult mai rapid, timp de câteva secunde. Asta ne pune în gardă. Eficienţa vaccinării este de peste 90 la sută împotriva spitalizării..... şi 100% de protecție împotriva decesului..... Încurajăm persoanele să se vaccineze cât mai rapid pentru a nu ajunge în etapa în care vom avea o nouă creștere semnificativă, ea deja se înregistrează.”, atenţionează medicul Alexei Ceban.
Radio Chişinău îl citează pe economistul Veaceslav Ioniță de la Institutul Viitorul care afirmă că cea mai mare problemă, din multiplele moştenite de noul Guvern, este cea a jafului bancar. Expertul precizează că în acest an R. Moldova trebuie să achite în contul stingerii obligațiilor asumate față de BNM, 870 milioane de lei, bani, despre care notează că, sunt luați de la plata pensiilor, majorarea salariilor, reparația de drumuri sau susținerea agricultorilor. „Din 2017, anul când am început plățile, noi ne-am onorat obligațiunile deja de 4,1 miliarde lei. În următorii 20 de ani a mai rămas de achitat încă 20,5 miliarde lei. Bani plătiți din buzunarul nostru. Asta în condițiile dacă nu se întreprinde nimic în investigarea fraudei și recuperarea banilor”, conchide Veaceslav Ioniță.
