Pretendenții la fotoliul de deputat sunt monitorizați de jurnaliști de investigație şi jurişti în baza unor criterii şi indicatori de integritate. Inițiativa nu este nouă. Asemenea criterii de monitorizare au fost aplicate de experți în cadrul alegerilor din 2009 și 2010, în ciuda mai multor presiuni și piedici. Și de această dată, iniţiatorii spun că întâmpină dificultăți în încercarea lor de a deconspira candidaţii electorali compromiși.
Îngrădirea accesului la informaţii publice despre concurenţii electorali este unul din impedimentele raportate de activiștii civici care fac parte din iniţiativa „Pentru un Parlament curat”. Deja a şi fost intentat un proces judiciar pe numele Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), cea care a emis aproape fără excepţii concurenţilor electorali certificate de integritate. ANI a limitat accesul la informaţii despre dosarele de control a averilor şi intereselor iniţiate de această instituţie în 2016. Lilia Ioniţă de la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei a precizat că anterior Autoritatea de Integritate răspundea fără ezitare solicitărilor de acest tip:
„Cu părere de rău se pare că practica se schimbă pe parcurs şi avem deja o abordare diametral opusă.”
O altă instituție care limitează accesul la informații este chiar CEC, a menționat Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice. Deși a pierdut un proces în judecată, CEC continuă să evite publicarea informațiilor despre locul de trai şi de muncă a donatorilor și finanțatorilor partidelor politice, ceea ce, spune Cornelia Cozonac, îngreunează verificarea finanțării concurenților.
Cornelia Cozonac a menţionat şi un prim caz de presiuni din partea unui concurent electoral socialist care, nemulțumit de profilul său de integritate, a agresat verbal una din jurnalistele care a participat la elaborarea dosarului. Plângerile la mai multe instituţii vizavi de acest caz rămân deocamdată fără răspuns, a precizat Cornelia Cozonac.
Pretendenţii la fotoliul de deputat sunt monitorizaţi în baza a patru criterii de integritate şi anume integritatea în activitatea politică, în gestionarea averii și intereselor personale, în exercitarea funcțiilor publice şi de partid şi cazierul judiciar, adică informaţii legate de acte de corupţie.
Iniţiativa Pentru un Parlament curat a publicat deocamdată 45 de profiluri ale candidaţilor. Membrii iniţiativei au refuzat să dea aprecieri despre candidaţii care ar avea cele mai multe sau cele mai puţine „păcate”. Cornelia Cozonac a enumerat totuşi principalele probleme identificare în profilurile celor 45 de candidaţi monitorizaţi:
„Problemele cele mai des întâlnite ţin de avere. Am întâlnit donaţii la partide foarte mari şi mai mari decât veniturile declarate ale familie. Sunt candidaţi care şi-au donat venitul pe doi ani unui partid. Mulţi candidaţi donează mai mult decât câştigă. Avem candidaţi care au venituri de o mie de lei pe lună dacă împărţim veniturile declarate pe doi ani. iar dacă îi analizăm averea, candidatul respectiv are casă impunătoare, maşini scumpe. La mulţi candidaţi constatăm că au interese financiare, au activităţi în diferite firme, dar ele nu sunt declarate.
Problemele cele mai des întâlnite ţin de avere...
Ar mai fi legături cu achiziţii publice, cu banii publici. La mai mulţi deputaţi am constat că averile sau veniturile au crescut pe durata mandatului. Sunt candidaţi care nu le găseşti nimic ce am putea considera noi probleme de integritate, dar s-ar putea să fie din cauza lipsei de informaţii, în special în cazul celor ce nu au deţinut până acum funcţii publice.”
Profilurile de integritate ale celor 45 de candidaţi deja monitorizaţi sunt publice pe portalul moldovacurata.md. Deocamdată au fost evoluaţi candidaţii principalelor partide cotate cu cele mai mari şanse în sondajele de opinie şi anume PD, Blocul ACUM, PARM, PCRM şi Partidul Şor.
Inițiativa „Pentru un Parlament Curat” a propus tuturor partidelor politice să completeze de sine stătător un chestionar pentru fiecare candidat inclus în listă, atât în circumscripția națională cât și în circumscripțiile uninominale. Am răspuns demersului doar trei formaţiuni din blocul ACUM: PAS, PPDA şi PLDM, precum şi câţiva candidaţi independenţi.
Membrii iniţiativei şi-au propus să evalueze în total în jur de 200 de pretendenţi la fotoliul de deputat. Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente, a spus că aceste profiluri vor fi puse la dispoziţie pe diverse căi unui număr cât mai mare de alegători pentru ca aceştia să cunoască în detaliu candidaţii pentru care vor să-şi dea votul.
De această dată însă nu vor fi publicate broşuri cu profilurile candidaţilor, după ce în 2010 răspândirea broşurii „Cunoaşte-şi candidatul” a fost împiedicată printr-o decizie de judecată, la solicitarea unui concurent electoral. Ulterior iniţiativa „Pentru un Parlament curat” a avut câştig de cauză în judecată, că şi în alte patru procese în care iniţiativa a fost acţionată de concurenţi electorali.
