Linkuri accesibilitate

Insecuritatea din R. Moldova și de ce este important flancul estic al NATO 


Klaus Iohannis la summitul B9

​​​​​​​Ce s-a discutat la summit-ul B9. Care sunt prioritățile Alianței de la Marea Neagră la cea Baltică și cât de grave sunt amenințările din regiune?

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni că prezența virtuală a președintelui SUA Joe Biden și a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg la summitul București 9 arată că provocările de securitate cu care se confruntă flancul estic al Alianței au fost mutate „în centrul Alianței NATO” și arată creșterea „rezilienței și posturii de descurajare a NATO pe flancul estic”.

Formatul B9 sau București 9 a fost consacrat ca atare prin reuniunea la nivel înalt desfășurată în capitala României, pe 4 noiembrie 2015, la iniţiativa Preşedintelui României, Klaus-Werner Iohannis şi a Preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda, cu participarea Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Slovaciei şi Ungariei.

La summit a fost ridicată și problema „insecurității” din Republica Moldova

La rândul lui, președintele Poloniei, Andrzej Duda a spus la finalului summit-ului B9 de la București că intervenția liderului de la Casa Albă la discuțiile de luni „confirmă obligaţiile NATO faţă de statele noastre, confirmă prezenţa politicii americane în această parte a Europei” și faptul că Washingtonul este alături de statele din Centrul și Estul Europei. Tot Duda a explicat că liderii statelor din formatul B9 au vorbit la unison despre „primejdiile care s-au ivit la orizont” pentru că „din această parte a Europei se conturează un asemenea spectru neliniştitor”, spectru care s-a simțit încă din 2008 de la războiul din Georgia și care persistă până astăzi când au apărut din nou amenințări la adresa Ucrainei. La summit a fost ridicată și problema „insecurității” din Republica Moldova, ce se întâmplă în Balcanii de Vest, dar și situația din Belarus cu întrebarea dacă această țară va fi sau nu suverană în viitor.

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele României, Klaus Iohannis. Buxurești, 10 mai 2021
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele României, Klaus Iohannis. Buxurești, 10 mai 2021

Politica ușilor deschise ar trebui să continue pentru NATO a mai subliniat liderul din Varșovia, argumentând că în urmă cu 30 de ani statele Europei Centrale și de Est se aflau dincolo de Cortina de Fier și priveau cu invidie spre NATO, iar astăzi Alianța „trebuie să rămână deschisă şi cei care doresc să adere la această alianţă să aibă convingerea că realizând exigenţele acestei alianţe pot adera".

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat în concluzia summitului B9 că situaţia de securitate de la Marea Neagră este îngrijorătoare, motiv pentru care NATO trebuie să continue să îşi întărească postura de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic, în mod unitar şi coerent. Liderul de la București a ținut să precizeze că se raliază opiniei președintelui american în ceea ce privește „necesitatea întăririi cooperării transatlantice” pentru că „parteneriatul transatlantic acoperă Europa şi se întinde nu doar peste Ocean, ci merge până la Marea Baltică şi Marea Neagră, acesta fiind cheia de boltă a tot ceea ce am realizat în secolul XX şi până acum”.

Trebuie să sporim eforturile de consolidare a rezilienţei atât pentru noi, cât şi pentru partenerii noștri

Klaus Iohannis a vorbit și despre prioritățile Alianței Nord Atlantice în Vecinătatea Estică și în Balcanii de Vest: „Am accentuat importanţa unităţii aliate şi a relaţiei transatlantice solide, principii-cheie pentru ca NATO să acţioneze eficient împotriva provocărilor de securitate cu care se confruntă. Unitatea şi solidaritatea aliate nu sunt concepte fără conţinut. Ele sunt fundamentul NATO, pentru că nici SUA, nici Europa nu pot fi sigure una fără cealaltă. Rezilienţa strategică rămâne esenţială pentru gestionarea eficientă a mediului actual de securitate, aşa cum am învăţat şi în contextul pandemiei de COVID-19. Trebuie să sporim eforturile de consolidare a rezilienţei atât pentru noi, cât şi pentru partenerii noștri.”

Presa centrală din România a numit summit-ul care are loc astăzi în București B9+, fiindcă participă în sistem de videoconferință și președintele Statelor Unite și secretarul general NATO. Liderul de la Varșovia, consideră însă că n-ar trebui să se vorbească despre B9+ fiindcă acest format este parte din NATO, la fel ca SUA.

„Noi – aspus președintele Poloniei, Andrzej Duda, referindu-se la statele membre ale Formatului B9 -ne aplecăm întotdeauna asupra chestiunilor importante pentru noi, dar nu uităm niciodată că regula generală în NATO este regula celor 360 de grade. Deci, toate zonele de ameninţări potenţiale, chiar şi cele mai îndepărtate de noi sunt luate în vedere, sunt importante pentru noi şi le luăm în calcul întotdeauna”. Președintele Poloniei a subliniat că prezența liderului de la Casa Albă și a șefului NATO la această întâlnire regională arată că situația din această parte a Europei trebuie privită cu atenție

Summit-ul B9 discută chestiunile fierbinți ale momentului, situația din Marea Neagră și de la granița estică a Ucrainei, tot ceea ce înseamnă Flancul Estic al NATO, cooperarea cu partenrerii din vecinătatea estică, precum și pozițiile pe care statele membre ale acestui format urmează să le aibă la reuniune la nivel înalt a Alianței Nord Atlantice din 14 iunie 2021 de la Bruxelles.

Liderii NATO urmează să decidă atunci așa numita Agendă 2030 care include amenințările prezente și viitoare, între ele acțiunile agresive ale Rusiei, amenințările teroriste, ascensiunea Chinei.

În formatul B9, România, Polonia și statele baltice sunt cele mai îngrijorate în privința ambițiilor Moscovei, care din martie 2014 de la anexarea Crimeei glisează la limita regulilor internaționale.

De altfel înaintea începerii summitului găzduit de președinții român și polonez la București, cu participarea celorlalți lideri în sistem de videoconferință, Klaus Iohannis și Andrzej Duda au avut o întâlnire între patru ochi. Cei doi au vorbit despre aprofundarea și extinderea Parteneriatului strategic româno-polonez, anunţând că în a doua parte a anului va avea loc o nouă şedinţă comună a guvernelor celor două ţări la care va fi agreat un nou plan de acţiune al Parteneriatului pentru perioada 2021-2025.

Liderii de la București și Varșovia au constatat o intensificare „substanțială” a în ultimii doi ani a relațiilor bilaterale din „toate domeniile”, iar schimburile comerciale au atins anul trecut, în ciuda pandemiei, 7 miliarde de euro.

Polonia și România și-ar dori în plus o cooperare mai intensă în domeniul industriei de apărare și pe dimensiunea de securitate, dar și creșterea contribuţiilor militare pe care România şi Polonia le au fiecare pe teritoriul celeilalte în contextul deciziilor NATO.

De altfel cei doi președinți vor merge mâine la Poligonul Smârdan unde au loc exerciții militare unde participă militari din 17 state, între care și Polonia.

Este vorba despre 15.000 de militari, dintre care 10.000 români şi 5.000 din 17 naţiuni aliate şi partenere, participă, începând de marţi şi până la jumătatea lunii iunie, în 16 poligoane şi alte facilităţi militare din România, la cea mai complexă activitate de instruire de la declanşarea pandemiei de COVID-19 - seria de exerciţii Dacia 21 Livex, condusă de Comandamentul Forţelor Întrunite din Statul Major al Apărării.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG