Linkuri accesibilitate

Instanța nu este convinsă că trebuie să-i interzică lui Dodon accesul pe rețelele de socializare


Procesul lui Igor Dodon

Fostul președinte Igor Dodon, bănuit de fapte de corupție și trădare, a primit arest la domiciliu pentru încă 30 de zile, în prelungirea celui impus la 26 mai. Decizia s-a luat marți în cadrul unei lungi ședințe a Judecătoriei de la Ciocana, în marginea căreia Dodon a avut nu una, ci două întâlniri ample cu reporterii; el s-a plâns de absurditățile care ar însoți procesul său, a comentat pe larg evoluțiile politice din țară și relațiile cu UE, a chemat oamenii la proteste, formulând chiar o cifră-țintă: 100.000, și a menționat că magistrații nu sunt toți fericiți că poate posta pe rețele, din arestul la domiciliu. Cu toate acestea, Dodon postează în continuare, și azi – iar Tamara Grejdeanu a încercat să afle dacă ieri procurorii au încercat să-l scoată de pe rețele și în general dacă este normal ca o persoană anchetată inclusiv pentru trădare să aibă un asemenea acces la comunicare în spațiul public.

Instanța nu este convinsă că trebuie să-i interzică lui Dodon accesul pe rețelele de socializare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:53 0:00

Petru Iarmaliuc, șeful grupului de procurori care investighează cazul fostului președinte spune că a cerut magistraților să analizeze posibilitatea de a-i interzice lui Igor Dodon să se expună pe rețelele de socializare, în condițiile în care acesta, notează procurorul ,,nu comunică doar despre viața lui privată, dar și despre mersul urmăririi penale”.

Petru Iarmaliuc a mai declarat Europei Libere că această limitare este necesară pentru a împiedica transmiterea unor mesaje care ar putea influența martorii.

„În contextul în care dumnealui scrie că ,,am fost audiat în privința următoarei componente de infracțiune, nu recunosc vina, le consider nelegale și neîntemeiate”, persoanele care urmează a fi identificate și audiate ca martori, aceste persoane își vor crea o stare și o nedorință de a comunica cu organele de urmărire penală când persoana respectivă are asemenea luări de poziție?! Asta nu înseamnă că i se limitează dreptul la apărare”, a spus Petru Iarmaliuc.

Limitarea comunicării prin mijloace informaționale este prevăzută în codul de procedură penală și se poate stabili în cazul învinuiților care se află sub măsuri preventive, cum este arestul la domiciliu. În cazul lui Igor Dodon, instanța nu a indicat expres interdicția de a se expune pe rețele, dar asemenea precedente există în practica judecătorească.

Sunt niște chestiuni care țin inclusiv de securitatea națională

Potrivit lui Petru Iarmaliuc, procurorii au prezentat dovezi și argumente că restricționarea expunerii pe rețelele este judicioasă și nu limitează drepturile și interesele lui Igor Dodon. „Am prezentat probe care confirmă aceste riscuri și eu nu înțeleg raționamentul magistraților în contextul în care, noi și am explicat, nu facem discriminare, legea-i egală pentru toți, dar nu se investighează un furt de cereale, sunt niște chestiuni care țin inclusiv de securitatea națională”, a mai spus procurorul.

Interzicerea comunicării, o măsură extremă

Director executiv al Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, este sceptic că felul în care va derula procesul fostului președinte ar putea fi influențat prin declarațiile publice ale acestuia.

El explică condițiile care ar face posibile anumite limitări: „Legislația moldovenească permite restricționarea anumitor comportamente până la hotărârea judecătorească. Însă, aceste restricționări trebuie să fie determinate de anumiți factori, fie influențarea martorilor, fie comiterea de noi infracțiuni, fie tentative de comunicare cu scopul de a se ascunde de urmărirea penală. Dacă aceste trei scopuri nu sunt întrunite, limitări nu pot fi impuse. Pentru mine, de exemplu, este surprinzător că procurorii încearcă să interzică domnului Dodon să vorbească în public. Domnul Dodon poate vorbi în public despre orice ar dori, dar temeinicia acuzațiilor împotriva sa se va decide de către judecători în instanța de judecată.”

În același timp, adaugă Gribincea, dacă există riscuri pentru anchetă, este responsabilitatea procurorilor să convingă judecătorii că anumite restricții trebuie impuse.

Totodată, spune expertul, limitarea libertății de exprimare trebuie să fie o măsură extremă.

Vladislav Gribincea amintește că în cazul procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, care este cercetat pentru corupere pasivă, fals în declarații, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu, magistrații au încuviințat restricționarea comunicării cu presa, iar cazul lui – nu neapărat din această cauză - se află în atenția CEDO.

Vezi comentarii

Previous Next

XS
SM
MD
LG