Linkuri accesibilitate

Intenția guvernului de a pune moratoriu asupra „mecanismului compensatoriu” - criticată de experți


Imagine generică

Săptămâna aceasta ministrul justiţiei, Fadei Nagacevschi, a propus, iar guvernul a acceptat să trimită în legislativ propunerea sa de a aplica un moratoriu pe legea ce i-a permis fostului premier Vlad Filat să iasă mai devreme la libertate. Ministrul nu a folosit acest argument, ci pe cel că nu vrea ca cetăţenii să fie expuşi unui mai mare pericol decât cele ce-i pasc pe deţinuţi în puşcării. Cu alte cuvinte, autorităţile invocă abuzuri în aplicarea legii şi spun vor s-o îmbunătăţească. Criticii propunerii, pe de altă parte, le-au atenţionat că riscă să se certe cu Consiliul Europei. Cum răspunde ministrul Nagacevschi?

Intenția guvernului de a pune moratoriu asupra „mecanismului compensatoriu” - criticată de experți
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:11 0:00
Link direct

Fadei Nagacevschi spune că nu-şi doreşte abrogarea a ceea ce în termeni juridici se numeşte „mecanism compensatoriu”, ci doar să se asigure că el nu va permite eliberarea din puşcării a unor criminali periculoşi: „Nu cred că va fi abrogat, eu cred că el va fi ajustat, astfel încât să fie securizat acest mecanism. Cel mai puţin mă interesează abrogarea”, ne-a spus astăzi ministrul.

„În cazul condamnaţilor pe viaţă este aplicabil respectivul instrument? Şi dacă da, cum urmează a fi el aplicat? Un alt exemplu: în situaţia în care persoanei i se aplică instrumentul compensatoriu, aceste zile care sunt reduse, sunt ele luate în calcul sau nu atunci când se aplică şi al doilea instrument – eliberarea condiţionată înainte de termen? Şi un element foarte important: în proiectul acesta de lege este prevăzut expres că cererile, care deja au fost depuse, pentru ele nu funcţionează acest moratoriu, adică ele se examinează conform condiţiilor legale în care au fost depuse”, mai spune Fadei Nagacevschi.

Ministrul crede că legea devine o problemă de securitate naţională...


Ministrul afirmă că vrea să prevină un dezastru, dar se confruntă cu criticile celor ce cred că problema nu e în lege, ci în felul cum e aplicată de sistemul corupt al justiţiei moldovene.

Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice de la Chişinău, care atenţiona zilele trecute Ministerul Justiţiei că riscă să genereze un conflict între Chişinău şi Consiliul Europei, ne-a explicat motivele din care şi-a formulat această observaţie:

„Acest mecanism pentru condiţii a fost introdus cu scopul ca R. Moldova să nu mai fie condamnată la CEDO. Din acest motiv peste o sută de cereri au fost scoase de pe rol şi trimise în Moldova să fie judecate. Din moment ce acest mecanism va fi suspendat, cererile vor fi examinate în continuare şi dictate compensaţii. Dar nu e problema în asta, problema principală e lipsa condiţiilor de detenţie. Statul trebuie să întreprindă măsuri ca să fie îmbunătăţite condiţiile de detenţie.”

O revizuire a legii ar fi poate necesară, admite totuşi Gribincea, dar şi mai necesară i se pare expertului supravegherea modului în care o aplică corpul de judecătorii şi alţi actori implicaţi în proces:

„Pe de o parte, judecătorii nu verifică în fiecare caz în parte dacă, într-adevăr, condiţiile de detenţie au fost proaste sau nu. Şi doi, am observat în practică că judecătorii reduc cu mult mai mult termenul de detenţie decât prevede legea. Şi acest lucru este un abuz.”

Intenţia autorităţilor de „a îngheţa” pe o vreme aplicarea mecanismului compensatoriu a fost criticat ca fiind „un regres în respectarea drepturilor deţinuţilor” şi de avocatul poporului, Mihail Cotorobai, dar a fost aprobată în schimb de Centrul Naţional Anticorupţie. Dacă va fi aprobat şi de legislativ, moratoriul ar putea dura până în luna septembrie.

Autorităţile au părut să fie luate prin surprindere...


Cazul care le-au făcut atente pe autorităţi la felul cum funcţionează legea ce permite tăierea din termenul de detenţie cauzată de condiţiile precare din puşcării este cel al fostului premier Vlad Filat. În decembrie trecut, acesta a ajuns la libertate la nici jumătate din termenul la care fusese condamnat, după ce a profitat de acest mecanism, dar şi de altul - eliberarea condiţionată înainte de termen. Autorităţile au părut să fie luate prin surprindere, iar calculele unor jurişti au arătat că, în cazul lui Filat, justiţia ar fi fost mult prea generoasă atunci când a decis tăierea din anii la care fusese condamnat. La scurt timp, de o reducere substanţială de termen a beneficiat şi un alt deţinut extrem de cunoscut, Veaceslav Platon. Iar analizele care au fost în sfârşit date publicităţii au arătat că peste 75 la sută din deţinuţii moldoveni încearcă să profite de aceleaşi facilităţi ca şi Filat sau Platon.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG