Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European (AFET), David McAllister (PPE), pledează pentru o politică de stimulente dedicată Georgiei, Ucrainei și Moldovei, țările cele mai avansate în relația lor cu UE. Parteneriatul Estic Plus, numele sub care vor fi incluse aceste stimulente, va consfinți principiul „mai mult pentru mai mult”, și va deschide celor trei țări calea către relații comerciale aprofundate cu UE, declară politicianul german într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere. Cât privește conflictele înghețate, McAllister nu crede că este necesară deocamdată schimbarea formatelor de negociere existente.
Europa Liberă: Domnule președinte, ne pregătim pentru Summitul Parteneriatului Estic, ce va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni la Bruxelles. UE pare să fie preocupată să conserve un climat de securitate în vecinătatea sa estică. Acesta este motivul pentru care Parteneriatul Estic pare să fie mai important ca niciodată pentru UE?
David McAllister: „Parteneriatul Estic este încă important pentru UE, pentru că este vorba de o vecinătate pe care o împărtășim cu țările din acest spațiu. Ne-am angajat împreună cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Ucraina și Moldova să abordăm împreună provocările comune privind crima organizată, protejarea granițelor noastre și să luptăm împotriva terorismului, dar și pentru protecția mediului, cu o atenție sporită asupra centralelor nucleare din această regiune. Avem interese comune. Împărtășim valori comune, cum ar fi democrația și domnia legii. De aceea, noi suntem foarte interesați să stabilizăm pe mai departe vecinătatea noastră imediată. Desigur, susținem aceste țări și dorim ca ele să facă singure această alegere, respectiv dacă vor să se integreze mai profund în UE și până la ce nivel.”
Europa Liberă: Până la acest summit, UE nu era deloc pregătită să lase ușa deschisă partenerilor estici. Ce a schimbat această abordare? Războiul din Ucraina, provocările Rusiei?
Facem apel la Rusia să respecte integritatea teritorială și suveranitatea statelor vecine şi ne dorim ca această țară să participe în mod activ la soluționarea conflictelor înghețate
David McAllister: „Niciodată UE nu a spus că Parteneriatul Estic este un joc cu sumă nulă cu Rusia. Noi nu cerem niciunei țări să aleagă între noi și altă țară. Uniunea Vamală Euroasiatică propusă de Rusia și Parteneriatul Estic al UE pot co-exista, după cum putem vedea în Armenia. Dorim ca aceste țări să decidă pentru ele însele în ce direcție doresc să meargă și cât de aproape doresc să se conecteze cu UE. Aceasta nu este o chestiune pe care ar trebuie să o poată decide Rusia. De aceea, relațiile noastre cu Rusia nu sunt dificile din pricina eforturilor noastre comune de apropiere de partenerii estici, ci mai degrabă din cauza politicii duse de Federația Rusă în Ucraina, anexarea ilegală a Crimeii, și susținerea separatiștilor. Aceste lucruri fac pentru noi dificilă avansarea adâncirea relațiilor noastre cu Rusia. Facem apel la Rusia să respecte integritatea teritorială și suveranitatea statelor vecine şi ne dorim ca această țară să participe în mod activ la soluționarea conflictelor înghețate.”
Europa Liberă: Pentru că ați adus acest subiect în discuție: va exista în Declarația finală a Summitului o referire clară, o propunere de noi formate de negociere pentru soluționarea conflictelor înghețate, dincolo de cele cunoscute deja, şi care nu au funcționat, din păcate?
David McAllister: „Înțeleg că formularea Declarației nu este încă finalizată, ca atare, îmi pot imagina că aceasta ar putea fi o chestiune de dezbatere. Dar ceea ce am observat la Summitul din Riga, din 2015, a fost că dezbaterea din jurul conflictului din Nagorno-Karabach și felul în care a apărut în Declarația finală aproape ca a schimbat întregul text și a pus în pericol ajungerea la un text agreat de toată lumea. Nu dorim să trecem din nou prin așa ceva, la Bruxelles. În ce ne privește, susținem formatele de negociere existente, de la 5 plus 2 pentru Transnistria, la Minsk Group pentru Nagorno-Karabach.”
Europa Liberă: De ce nu vine însa UE cu formule mai creative? Toate formatele existente nu s-au dovedit funcționale, nu au condus la soluții.
David McAllister: „Putem veni cu noi formate, dar au sens doar dacă sunt mai de succes decât cele existente. Cred că formatele existente sunt practice, dar, desigur, este nevoie ca mai mulți parteneri să se angajeze în mod activ şi să arate că au cu adevărat un interes să rezolve lucrurile. Aici, am câteva dubii. Cred că UE ar trebui să își menţină o poziție principială şi să susţină integritatea teritorială a partenerilor noştri. De aceea, politica UE vizavi de Rusia trebuie să indice foarte clar poziţia noastră principială, pe de o parte, şi pe de alta trebuie să menținem toate canalele diplomatice deschise, pentru ca știm că trebuie să interacționăm cu Rusia pentru a merge mai departe. Revenind la Summit, înțeleg că șefii de stat și de guvern vor să sublinieze progresele înregistrate de la Summitul de la Riga, din 2015, încoace, și să ceară implementarea măsurilor asupra cărora s-a căzut de acord. Viitorul în Parteneriatul Estic se va ghida după o linie politică ce va respecta principiul „mai mult pentru mai mult ” și „mai puțin pentru mai puțin”. Parlamentul a cerut să se lanseze „Parteneriatul Estic Plus”, pentru Georgia, Moldova și Ucraina, o politică mai atractivă și mai flexibilă pentru aceste 3 țări mult mai avansate în relația lor cu UE față de celelalte (şi, desigur, Georgia este cea mai avansată). Dacă aceste țări aplică reformele ar trebui să primească mai mult sprijin din partea UE. Între facilitățile la care ne gândim să le oferim acestor trei țări pot menționa: reducere au sau chiar eliminarea tarifelor pentru convorbirile internaționale în UE, accesul la o bandă de internet de foarte înaltă capacitate, accesul la Uniunea Energetică sau la Uniunea Digitală. „Mai mult pentru mai mult și mai puțin pentru mai puțin”: aceasta este baza relațiilor nostre cu Moldova, Georgia și Ucraina de acum înainte.”
