Date furnizate recent de așa-zisele autorități vamale din regiunea transnistreană arată că în primele trei luni ale anului 2018 exporturile de mărfuri din stânga Nistrului au crescut cu circa 45 la sută. Astfel, cota Uniunii Europene în exporturile din regiune este acum de peste 40 de procente, față de 29, cât era în aceeași perioadă a anului trecut. În Federația Rusă, potrivit informațiilor publicate, ajung circa 11 la sută din livrările regiunii. Despre aceste evoluții și felul în care agenții economici valorifică beneficiile Acordului de Liber Schimb între Moldova și UE discutăm cu jurnalistul specializat pe probleme economice, Ion Preașcă.
Europa Liberă: Așadar, statistici făcute publice recent de așa-zisele autorități vamale din regiunea transnistreană arată că volumul exporturilor spre Uniunea Europeană a crescut considerabil, de la circa 29% până la aproape 45 la sută. Dle Preașcă, ce factori au determinat această creștere? Să fie resimțite efectele Acordului de liber schimb între Republica Moldova și UE?
Ion Preașcă: „Parțial este și acest factor, fiindcă regiunea beneficiază și ea de aceste beneficii, de aceste drepturi de export și le autorizează la maximum aproape că, fiindcă au produse care cad sub incidența acestui acord, de exemplu, produse animaliere. Este o firmă de la Tiraspol care este unicul exportator de produse animaliere în Uniunea Europeană din Republica Moldova și face parte din holdingul „Sheriff”. La fel este și conjunctura favorabilă. De exemplu, pentru Uzina metalurgică cererea mare de metal în Polonia și România a favorizat o creștere de patru ori a exporturilor în Uniunea Europeană. Și acești factori cumulativi au dat acest salt masiv.”
Europa Liberă: Dle Preașcă, dar se discuta la un moment dat despre anumite măsuri pe care trebuia să le îndeplinească Tiraspolul pentru a continua comerțul cu UE?
Ion Preașcă: „Ei au realizat un set de măsuri, și-au adaptat Codul vamal. În Codul vamal se găsesc o mare parte din noțiunile, termenii care sunt utilizați și în Codul vamal al Republicii Moldova și adaptarea aceasta a cerințelor vamale a fost unul din factorii care au stimulat aceste cerințe, plus înseși companiile își adaptează producția la cerințele UE. Produc ceea ce este conform standardelor UE, nu se tem, adică nu caută să se justifice că, iată, ne creează probleme, ci se adaptează.”
Europa Liberă: Despre ce vorbesc aceste tendințe în momentul în care vectorul politic urmat de Tiraspol este altul decât cel care, arată statisticile, s-au apropiat antreprenorii din regiune?
Ion Preașcă: „Politica e politică, dar banii întotdeauna caută locul unde pot fi mai ușor și mai facil câștigați, pentru că în condițiile în care regiunea este până la urmă o structură izolată, ea nu poate livra mărfuri, să zicem, prin Ucraina spre Rusia și mai este și factorul distanței și al treilea este factorul prețului, prețul care este oferit. Deci, în mod normal, oamenii de afaceri, întreprinderile se adaptează la cerințele pieței și caută acolo unde este cerere pe piață. Și Transnistria, și întreprinderile din regiune au fost lovite grav de crizele din 2008 și din 2014 din Rusia, când s-a prăbușit rubla foarte brusc și au avut de pierdut. Acum, chiar după primele sancțiuni ale SUA față de Rusia, față de agenții economici, ei iarăși s-au arătat îngrijorați și caută posibilități pentru a evita. De exemplu, își restrâng legăturile cu principalele bănci din Rusia, fiindcă acelea pot cădea sub incidența sancțiunilor SUA.”
Europa Liberă: Să înțeleg că chiar la nivel de așa-zise autorități au fost create facilități pentru agenții economici, ca ei să pătrundă pe piețele UE?
Așa-zisul cod vamal din regiune a fost adaptat, practic, cerințelor Acordului de liber schimb dintre UE și Moldova...
Ion Preașcă: „Da, desigur, fiindcă așa-zisul cod vamal din regiune a fost adaptat astfel ca practic să corespundă și cerințelor incluse de Acordul de liber schimb și asta nu putea fi adaptat fără acordul autorităților. Noi nu trebuie să uităm că și în trecut, adică nu este o problemă; am avut 20 de ani în urmă cel mai mare exportator din regiune – Uzina metalurgică exporta bare de metal în America cu ștampilă moldovenească și nu era o problemă adică pentru dânșii dacă pun „Produs în Moldova”, doar să-și livreze producția.”
Europa Liberă: Am să citez acum constatări recente formulate de experți ai Institutului „Viitorul”, care spun că „accesul agenților economici din regiunea transnistreană pe piețele externe, fără a contribui la bugetul național al Republicii Moldova, este un alt instrument de finanțare indirectă a separatismului transnistrean”. Cum priviți Dvs. această remarcă? Ar trebui condiționat, se subînțelege cumva, accesul businessului din stânga Nistrului pe piața UE?
Ion Preașcă: „Deci, pe parcursul ultimilor 27 de ani, de când regiunea aceasta este separatistă, încercările de a lua, de a controla această regiune, de a o bloca cu sancțiuni n-au avut efectul scontat. Și în acest sens o liberalizare, o integrare treptată a regiunii în sistemul economic al Republicii Moldova este necesară. Este adevărat că, după aceste acțiuni de liberalizare, ar fi nevoie și ca ei să se înceapă a integra în sistemul fiscal și în sistemul vamal al Republicii Moldova, dar, deocamdată, avem așa o zonă, până la urmă, tenebră, cu anumite condiții. Adică, ei se înregistrează la Chișinău, plătesc anumite tarife pentru serviciile vamale și atât. În rest, ei nu au alte legături cu bugetul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Adică nu plătesc taxele și impozitele pe care le plătește orice alt agent economic din dreapta Nistrului?
Ion Preașcă: „Ei le plătesc în regiune. Adică pot să arate confirmări că ei plătesc în regiune. În plus, înseși rapoartele autorităților de acolo, care arată cine sunt cei mai mari plătitori de impozite. E adevărat că de acolo nu vin în bugetul Republicii Moldova și, respectiv, se finanțează bugetul regiunii separatiste.”
Europa Liberă: Aceste statistici care arată că regiunea devine tot mai deschisă pentru comerțul cu UE, cum influențează pe plan economic regiunea?
Ion Preașcă: „Faptul că, să zicem, crește exportul, crește producția în mod normal duce la o creștere a bunăstării în regiune. Și evident am putea să ne așteptăm și la anumite modificări din punct de vedere politic, social, doar că aici este problema propagandei rusești, influenței rusești, care oricum se menține și ea nu poate fi dezbătută. Noi am avut situația din Republica Moldova când un ambasador a spus că „uite, noi atâta vă ajutăm și totuna majoritatea populației este pro-Rusia”. Deci, este și factorul psihologic, fiindcă masele nu întotdeauna merg după decidenții din economie și politică.”
Europa Liberă: Auzim și autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol, care susțin frecvent că sprijinul Rusiei este crucial, vorbesc despre un blocaj economic. Ne amintim, bunăoară, de momentul în care Republica Moldova și Ucraina au lansat controlul comun la punctul de trecere a frontierei. Într-adevăr, au fost influențe negative asupra agenților economici sau din contra, iată, în această perioadă?
Regiunea oricum rămâne dependentă de asistența din Rusia, de gazul rusesc...
Ion Preașcă: „Deci, însuși acordul care a fost semnat prevede clar că agenții economici care respectă legislația, sunt înregistrați la Chișinău și fac toate procedurile conform cerințelor Republicii Moldova și ale Ucrainei nu au nicio problemă și, respectiv, nu sunt probleme. Și aceasta este demonstrat și de creșterea exporturilor în Ucraina. În Ucraina au crescut de două ori și ceva exporturile prin regiunea transnistreană. Deci, avem o situație inversă celor ce spun autoritățile de la Tiraspol. Există o deschidere mult mai mare și, respectiv, e contrar celor ce spun. Asta e pentru public, pentru un anumit auditoriu și pentru Rusia cred că se spune, fiindcă realitatea arată altceva. Ceea ce, de exemplu, în relațiile cu Rusia, ceea ce exportă ei în Rusia – doar produse alcoolice, legume și anumite produse ale industriei siderurgice și cam atât.”
Europa Liberă: Federația Rusă este considerată, în același timp, principalul partener. Au reacționat cumva liderii de la Tiraspol, după ce Rusiei i-au fost impuse noi sancțiuni? Presa rusă a scris că Duma de Stat intenționează să adopte un set de măsuri legislative, care să permită Kremlinului să interzică sau să restricționeze anumite produse importate din Statele Unite.
Ion Preașcă: „În principiu, regiunea oricum rămâne dependentă de asistența din Rusia, de gazul rusesc, pentru că, datorită gazului rusesc, pe care ei nu-l achită, ei vând, produc, generează energie electrică pe care o vând Republicii Moldova și astfel au o sursă de finanțare a găurilor din buget. Plus, Rusia le acordă ajutor și de aceea ei imediat au făcut declarații de susținere a Rusiei, îngrijorări, au ieșit și unii șefi de bănci din regiunea transnistreană care au spus că în principiu administrația, companiile, băncile trebuie să se pregătească de anumite probleme și au spus cum să le evite, adică să evite tranzacțiile în dolari și să treacă la alte valute de alternativă. Și apropo, ca un detaliu, circa 40 la sută din vânzări, din valuta care circulă în regiune sunt leii moldovenești. O perioadă, doi ani în urmă, ea practic era principala valută acolo…”
Europa Liberă: Și unul din principalii parteneri comerciali care absoarbe produsele transnistrene tot malul drept al Republicii Moldova este?
În regiunea transnistreană, dolarul are o cotă de 50%, leul – 40%, rubla și euro – restul...
Ion Preașcă: „Da, dar e vorba de circulație atât în tranzacțiile în numerar, cât și în tranzacțiile bancare și dolarul are o cotă de 50%, leul – 40%, rubla și euro – restul. Adică, respectiv avem și o creștere a influenței leului în această zonă.”
Europa Liberă: Pe finalul acestei discuții, dle Preașcă, acum câțiva ani experți din mediul neguvernamental susțineau că Acordul de Asociere va spori atractivitatea malului drept al Nistrului și va crea premise firești pentru reintegrarea țării. La o distanță de câțiva ani, cum se privește această părere?
Ion Preașcă: „Vedeți, timpul este încă foarte scurt. Avem practic patru ani, perioadă în care au fost atâtea evenimente și atâtea probleme; a fost o criză financiară regională acută și la noi o fraudă bancară și, respectiv, rezultatele încă nu pot fi evaluate, dar sunt evidente. Avem o creștere semnificativă a cotei UE atât în comerțul Republicii Moldova, cât și în comerțul regiunii transnistrene. Avem o deschidere mai mare a Uniunii Europene față de produsele din Moldova și din regiunea transnistreană, doar că este cerința ca aceste produse să corespundă cerințelor, normelor UE. Și aici este problema, deoarece e nevoie de o perioadă de adaptare și, indiferent e în regiunea transnistreană sau în Republica Moldova, toate companiile au nevoie de timp, bani și tehnologii pentru a se adapta la aceste cerințe.”
