S-a încheiat campania „Protejează familia de violență”, care și-a fixat drept scop prevenirea și combaterea violenței în familie. Inițiată de Asociația Promo-Lex, sprijinită de mai multe ONG-uri, dar și de autorități, campania s-a desfășurat în perioada mai-iunie, în 10 localități din țară. O totalizare a rezultatelor acestei campanii și o imagine de ansamblu a luptei cu abuzurile de acasă, într-un interviu cu jurista Asociației Promo-Lex, Lilia Potîng.
Europa Liberă: Așadar, suntem la capătul unei campanii care are drept scop descurajarea sau chiar combaterea violenței în familie. Ați mers în mai multe localități din Republica Moldova, în mai puțin de două luni. Nu este prima dată când lansați astfel de inițiative, o faceți cu o anumită periodicitate. Acum ce impresie, sau la capătul acestei campanii, ce concluzii ar fi de remarcat în primul rând?
Lilia Potâng: „Într-adevăr, noi desfășurăm astfel de campanii bianual deja de patru ani de zile, în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției. Anul acesta am mers, așa cum ați menționat și Dvs., în zeci de localități din țară, am informat populația despre legislația din domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, care sunt drepturile victimei, cum pot fi acestea protejate, ce riscă agresorii pentru săvârșirea actelor de violență și, nu în ultimul rând, care sunt serviciile de care victimele pot beneficia gratuit. Acum, la finalul acestei campanii, ne dorim, pentru sâmbătă, să organizăm un eveniment de amploare. Vom organiza un concert în Scuarul Catedralei, în parteneriat cu Direcția Cultură a Primăriei municipiului Chișinău. Concertul sub genericul „Păstrați iubirea. Protejați familia de violență” va avea loc la ora 18.00. Intrarea este liberă, așa că pe această cale lansez invitația pentru toți doritorii să vină să susțină mesajele noastre nonviolență.”
Europa Liberă: Doamna Potâng, să înțeleg că este inclusiv o campanie în special de informare? Dar care ar fi principala cauză a violenței în sânul familiei? Sigur, este un fenomen foarte complex, dar dacă l-am reduce la o cauză fundamentală?
Lilia Potâng: „De fiecare dată când vorbim despre violența în familie, vorbim despre persoana agresorului, despre agresorul care dorește să-și impună voința printr-un anumit mod, printr-un anumit tip de violență – fie că vorbim despre violența fizică, psihologică, spirituală, economică sau sexuală. De aici pornește cauza, pentru că dacă ne-am referi la celelalte – sărăcie sau consumul de băuturi alcoolice, consumul de substanțe –, acestea vin doar să impulsioneze, să ajute la generarea, la declanșarea actului nemijlocit de violență. Dar problema esențială constă în comportamentul agresorului.”
Europa Liberă: Bine, dar acest agresor nu apare, cum să zic, pe teren gol. Apare pe un teren potrivit pentru declanșarea și amplificarea violenței. Din punctul Dvs. de vedere, din perspectiva experienței pe care o aveți, cum se explică această prezență largă a agresorilor în societatea Republicii Moldova și, iată, în mediul familial?
Lilia Potâng: „Din păcate, societatea noastră este o societate încă stereotipizată, iar aceste stereotipuri patriarhale s-au transmis din generație în generație și continuă să se transmită. Și dacă vorbim despre agresorul de astăzi, cel mai probabil că în familia de bază a acestuia a fost aplicată violența. Copilul fiind mic, în momentul în care crește într-o familie unde se aplică violența, el vede strict victima și agresorul. El nu vede mijlocul, nu vede ceva normal, în afara violenței. În momentul în care acesta devine matur, dacă nu dorește să devină, la rândul său, victimă, atunci el devine mai agresiv și în modalitatea aceasta își continuă comportamentul.”
Europa Liberă: Da, dacă vorbim, trebuie să înțelegem bine, dacă vorbim de această moștenire de stereotipuri, vorbim prin excelență sau, în primul rând, de, cum să zic, de violența de origine masculină, întâi de toate, nu?
Lilia Potâng: „Da. Și în susținerea acestei ipoteze vin și statisticile oficiale. Pe parcursul anului 2016, din totalul victimelor violenței în familie, 85 la sută au constituit-o femeile.”
Europa Liberă: Subiectul violenței în familie este readus în discuția publică cu regularitate și de fiecare dată se vorbește despre importanța luptei cu aceste stereotipuri, despre lupta cu discriminarea... Ca să fie clar pentru toată lumea – noi batem pasul pe loc sau, totuși, există progrese la acest capitol?
Lilia Potâng: „Avem progrese. Avem progrese atât la nivelul numărului sesizărilor, adresărilor victimelor către autorități, cât și avem progrese la nivelul adoptării amendamentelor în legislația națională. Pe parcursul anului 2016, mai exact în iulie 2016, Parlamentul a adoptat Legea 196, prin care au fost modificate 11 acte normative din domeniul violenței în familie, iar din 16 martie 2017, avem o nouă prevedere prin care poliția a fost împuternicită, odată ieșită la fața locului, după evaluarea riscurilor, indiferent de dorința victimei, dacă consideră că victima va fi supusă unui risc în situația în care rămâne alături de agresor, atunci polițistul imediat îl înlătură pe agresor din domiciliu pe o perioadă de până la zece zile, ceea ce vine să fortifice și să protejeze imediat și mult mai real victima.”
Europa Liberă: Îmi cer scuze, doamnă Potâng. Ați menționat la început mărirea numărului de sesizări. Deci, pericolul numărul unu pentru victimele violenței în familie este, de fapt, problema tăcerii.
Lilia Potâng: „Așa este. Din păcate, încă mai avem probleme la acest capitol. Victimelor fie că le este frică, fie că le este rușine, fie că sunt „încurajate” de rude, prieteni, care le transmit mesajul: „Lasă, rabdă, taci, că fiecare așa am suferit, dar poate o să treacă sau poate se va schimba...” Și victimele nu merg să sesizeze autoritățile sau nici măcar nu discută pe acest subiect cu cineva dintre cunoștințe, prieteni, rude. Iar această tăcere, spre exemplu, iarăși revenim la datele oficiale: pe parcursul anului 2016, ca urmare a actelor de violență în familie, au decedat 64 de persoane.”
Europa Liberă: Da... Revenim și la această cifră care pare a fi și este, într-adevăr, dar într-un anumit context pare a fi și mai îngrijorătoare... Vorbind de informare a familiilor, a populației despre legislația sau despre prevederile legislației în această privință, din punctul Dvs. de vedere, cunoașterea legislației, a ceea ce îl așteaptă pe un agresor, conform legii, descurajează cumva acest fenomen, adică pune niște bariere în fața agresorului să comită ceea ce face în mod obișnuit? Un necunoscător, de exemplu?
Lilia Potâng: „Da, am constatat în ultima perioadă că, de fapt, pentru agresori ar constitui un exemplu de descurajare, de a mai săvârși astfel de acte de violență în familie. Spre exemplu, în situația în care un vecin, un prieten, cineva, mai ales din localitățile rurale, a fost condamnat pentru săvârșirea unei astfel de infracțiuni și, totodată, i-au fost instituite măsurile de restricție prin intermediul ordonanței de protecție. Pentru că ce se întâmplă? Dacă victima beneficiază de ordonanța de protecție și agresorul este obligat să părăsească temporar domiciliul, pe o perioadă de până la 90 de zile, mai ales în sate, acest lucru se aude, se transmite foarte repede, se aude și atunci un alt potențial agresor, înainte de a aplica violența, se gândește că el nu vrea să pățească ca și vecinul sau ca și cumătrul, sau ca și acel prieten. ”
Europa Liberă: Acum, revenind la cifra de 64 de morți urmare a violenței în familie, pentru a o pune un pic în context – este o cifră în creștere, este o cifră care arată anumite tendințe, ce trebuie să înțelegem din acest număr în sine tragic, dar, dacă-l punem în context, ce ar trebui să înțelegem?
Lilia Potâng: „Într-adevăr, cifra este tragică, cu atât mai mult cu cât persoana în momentul în care merge acasă dorește să se simtă în siguranță. Dacă orice persoană mergând pe stradă ar avea o frică, acasă ar trebui să se simtă în siguranță. În context, raportând la anul 2015, cifra este în scădere, pentru că, în ultimii doi ani, în total au decedat 142 de persoane.”
Europa Liberă: Și este vorba în cea mai mare parte de femei, bănuiesc...
Lilia Potâng: „Marea majoritate sunt femei, dar printre aceste 64 de persoane care au decedat anul trecut se regăsesc și bărbați. Bărbați care, de fapt, au fost transformați din agresori în victime. În situația în care femeile rabdă 5-10-15 ani acte de violență în familie continuă și într-un moment în care doresc să se apere pe ele sau pe copii, recurg și ele, intervin, ripostează cu violență înapoi și atunci cauzează leziuni grave care pot cauza decesul.”
Europa Liberă: Și la finalul acestei convorbiri, din păcate, la finalul acestei convorbiri, doamnă Potâng, foarte scurt: cât de fructuoasă, să spunem așa, sau de mulțumitoare, din punctul Dvs. de vedere, este colaborarea dintre sectorul asociativ și autorități în această privință?
Lilia Potâng: „Aș putea menționa că avem o conlucrare foarte frumoasă cu Inspectoratul General al Poliției, dar și în general cu autoritățile, mai ales în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie. Cu siguranță, mai avem probleme la nivelul unor categorii sau a unor angajați ai structurilor de stat, dar nu putem generaliza acum și nu putem spune că toți lucrează și implementează corect legislația, după cum nu putem spune nici că absolut toți funcționarii nu își fac treaba cum trebuie”.
