După prima vizită al Bruxelles în calitate de vicepremier pentru integrare europeană, Iurie Leancă a declarat că speră ca prima tranșă din creditul macrofinanciar de 100 de milioane de euro din partea UE să fie plătită în luna martie. Tot în luna martie, Comisia de la Veneţia urmează să spună dacă guvernul de la Chişinău respectă sau nu democrația la implementarea noului sistem electoral mixt, adoptat intempestiv vara trecută şi care a cauzat amânarea eliberării banilor din partea UE. Într-un interviu cu Europa Liberă, Paul Ivan, analist senior la European Policy Centre de la Bruxelles, a spus că amânarea ajutorului este consecinţă a luării, la Chişinău, a unor măsuri ce nu respectă principiile europene. „Nu poţi să faci ceva şi apoi să speri că în exterior totul va depinde de cum comunici sau de firmele de lobby pe care le angajezi”, a mai spus an analistul român.
Paul Ivan: „De multe ori am impresia că unii politicieni din Republica Moldova își închipuie că ce spun ei sau ce se întâmplă în Moldova nu este neapărat văzut și la Bruxelles sau nu este văzut în afara Republicii Moldova. Și aici aș vrea să spun foarte clar că se vede ce se întâmplă, ce se spune, și instituțiile europene au informații foarte bune. Există o înțelegere atât a succeselor, cât și a eșecurilor din Republica Moldova.
Și a fost clar că în ultimii ani au fost și succese – începând de la semnarea Acordului de Asociere, liberalizarea regimului de vize, se observă și măsurile legate de stabilizarea sectorului bancar. Prin urmare, se văd, cum spuneam, și cele bune, și cele rele.
Fără îndoială, schimbarea sistemului electoral, făcută în modul în care a fost făcută, apoi fără luarea cu adevărat în considerare și implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, au dăunat relațiilor dintre actuala putere guvernamentală și instituțiile europene. Am văzut poziționări foarte clare din partea partenerilor europeni, din partea celor din Statele Unite. Ceilalți înțeleg rațiunile acestei mișcări politice și nu sunt văzute, în general, cu ochi buni tentativele de a acumula putere politică prin folosirea unei majorități parlamentare, prin schimbarea regulilor jocului sau, în cazuri și mai nefericite, prin punerea de presiune asupra oponenților politici, fie că vorbim de autorități locale, de partide politice parlamentare sau neparlamentare.
Prin urmare, sunt probleme cu democrația din Republica Moldova, modul în care cei mai puternici actori politici din Moldova înțeleg să se respecte regulile jocului. Iar aceste chestiuni, care sunt fundamentale pentru actori democratici de tipul Uniunii Europene sau Statelor Unite sunt foarte negativ percepute și dăunează imaginii Guvernului, imaginii majorității guvernamentale. Suntem în secolul XXI, nu poți să faci ceva în țară și apoi să speri că, în exterior, totul va depinde de cum comunici, de firmele de lobby pe care le angajezi să-ți transmită mesajele, că, cumva, îi vei convinge pe partenerii aceștia, care nu știu ei prea multe… E naiv și e un mod de lucru care nu face decât să dăuneze credibilității guvernării.
Și aici, o ultimă idee în această direcție, va fi, fundamental, modul în care se vor desfășura alegerile parlamentare la sfârșitul acestui an. Dacă acestea vor fi libere, vor fi corecte. Acest lucru va avea un efect mare asupra modului în care este percepută Republica Moldova și coaliția de guvernare.”
Europa Liberă: O misiune a Comisiei de la Veneția a vizitat nu demult Republica Moldova, nu a făcut publice concluziile, dar a vorbit și cu opoziția. Sunt primari care acuză abuzuri, sunt instituții media care acuză presiuni, etc. La ce credeți că am putea să ne așteptăm după această vizită a Comisiei de la Veneția și, mai exact, ce va spune Uniunea Europeană, care sunt scenariile. Pentru că de această evaluare, probabil, depinde, în mare măsură, prima tranșă din acea asistență financiară de 100 milioane euro, care era ca și decisă, dar a întârziat din cauza votării acestui sistem de vot.
Paul Ivan: „Ajutorul macrofinanciar pe care Uniunea Europeană dorește să-l acorde Republicii Moldova e condiționat. Există o serie de condiții; guvernul moldovean le cunoaște, încearcă să le implementeze pentru a avea acces la prima tranșă. Și aceste condiții sunt de ceva vreme. Discuțiile privind acest ajutor macrofinanciar au apărut acum mai bine de un an.
Putem vedea, în acest caz, care sunt consecințele unor măsuri luate fără un dialog real și fără o consultare a partenerilor de dezvoltare, măsuri luate cu orizonturi politice pe termen scurt și care nu respectă principiile europene. Iar consecințele nu dispar repede, după cum vedem.
Comisia de la Veneția este în Europa, este instituția cu cea mai mare autoritate în privința reformelor constituționale, în privința reformelor electorale. Astfel că opinia acesteia va conta foarte mult pentru instituțiile din Comisia Europeană.
Rămâne de văzut. Există la nivelul, evident, la nivelul Uniunii Europene dorința de a acorda acel ajutor macrofinanciar, dar există și o listă clară de condiții. S-a terminat, într-o bună măsură, demult perioada în care statele erau ajutate sau în care condițiile erau mult mai ușor de realizat. Cred că e foarte important să se înțeleagă că există foarte multă seriozitate legată de nevoia implementării acelor măsuri. Dacă nu vor fi luate, nu se vor transmite banii respectivi.”
Europa Liberă: Urmează un an cu alegeri, lupta pentru putere se va da între un regim oligarhic și un președinte pro-rus, cu o formațiune pro-rusă în spate, cu un rating foarte înalt. Cum, din perspectiva europeană, se vede această viitoare ipotetică bătălie?
Paul Ivan: „După cum bine știți, Uniunea Europeană nu se implică în lupta politică, nu favorizează un actor politic. Are o opinie și vrea respectarea unor principii privind calitatea acelei lupte electorale, respectarea regulilor electorale.
În același timp, la nivel politic, sigur, Uniunea Europeană a semnat un Acord de Asociere cu Republica Moldova. Partea europeană se așteaptă ca Republica Moldova să implementeze acel Acord de Asociere, să adopte legile pe care s-a angajat să le adopte, să aplice acele legi, nu doar să le adopte. Și aici există probleme legate de implementarea ca atare a diverselor legi anexate Acordului de Asociere.
Or, dacă un actor politic vine, după aceea, și vrea să denunțe acest Acord de Asociere sau transmite mesaje foarte negative despre Uniunea Europeană, aceste lucruri nu sunt văzute bine. Evident, există o realizare a intențiilor în ceea ce privește politica externă ale președintelui Dodon, ale partidului său, dar, până la urmă, cetățenii Republicii Moldova vor fi cei care vor trebui să decidă ce își doresc. Sunt și cei care pot vedea care sunt beneficiile apropierii de Uniunea Europeană și aici contează și calitatea informațiilor din spațiul public și calitatea dezbaterilor, calitatea mass-mediei, libertatea cuvântului.
Prin urmare, Uniunea Europeană nu-și va arăta preferința față de factori politici, va cere respectarea legilor electorale și a principiilor electorale, aici lucrând împreună și cu Comisia de la Veneția.”
