Care a fost miza majora a acestor încercari ale autorităților moldovene în capitala Uniunii Europene? Corespondenta Europei Libere a stat de vorbă cu experta în politici europene de la Bucureşti, Raluca Răducanu:
„Scopul principal este convingerea instituţiilor europene să nu condiţioneze acordarea sprijinului de 100 de milioane de euro de respectarea avizului Comisiei de la Veneţia privind schimbarea sistemului electoral”, explică Raluca Răducanu, expertă română în politici europene.
Ar putea reuşi? Raluca Răducanu se declară mai degrabă sceptică: „Când UE spune că trebuie respectată opinia Comisiei de la Veneţia, are în vedere renunţarea la ideea schimbării sistemului electoral”, explică ea. Să accepte o respectare parţială, numai a cerinţelor tehnice din avizul Comisiei, ar însemna ca UE să acţioneze împotriva propriilor interese, mai spune experta.
Răducanu subliniază că reformele pe care UE le cere Chişinăului urmăresc, printre altele, să împiedice orice politician să atingă o putere discreţionară în Republica Moldova. „Experţii Comisiei de la Veneţia cred că, prin schimbarea acum a sistemului electoral, în Republica Moldova s-ar crea un dezechilibru între forţele politice. Prin urmare, dacă acum Parlamentul European, Consiliul European şi Comisia ar trece cu vederea aceste lucruri, ar însemna practic să treacă cu vederea propriile reforme pe care le solicită autorităţilor de la Chişinău”, mai explică Raluca Răducanu.
Poate face UE mai flexibilă în raport cu nevoia schimbării sistemului electoral pericolul ca pro-rusul Igor Dodon să preia puterea în 2018, dacă sistemul rămâne neschimbat?
Raluca Răducanu găseşte puţin probabilă această evoluţie: „Dl Dodon deja este preşedinte al Republicii Moldova,” explică ea, „iar o parte a societăţii civile a adus suficient de multe argument care să susţină faptul că dl Dodon a ajuns preşedinte şi cu sprijinul dl Plahotniuc”.
Prin urmare, dacă Vlad Plahotniuc ar alege acest discurs, s-ar putea să nu fie convingător pentru autorităţile de la Bruxelles, crede experta de la Bucureşti.
„Iar autorităţile de la Bruxelles sunt interesate de stabilitate în Republica Moldova, dar nu acel gen de stabilitate care îngroapă cetăţenii, ci care vine din libertate şi bunăstare, iar lucrul acesta vine din reformele pe care UE le solicită. Pe lista reformelor acum a intrat şi respectarea avizului negativ pe care l-a dat Comisia de la Veneţia pentru schimbarea sistemului de vot”, a mai explicat Raluca Răducanu.
Experta de la Bucureşti sugerează o altă cale pentru autorităţile de la Chişinău. Dacă schimbarea sistemului electoral se dovedeşte a fi un obiectiv nerealist, ar fi posibilă în schimb renunţarea la această intenţie şi concentrarea mai energică pe realizarea reformelor.
Dacă alegerile din 2018 vor fi câştigate de socialişti, aceasta se va întâmpla doar din cauza lipsei reformelor, se declară ea sigură: „Atâta timp cât reformele pe care UE şi cetăţenii le solicită, privind justiţia, privind distribuţia echitabilă a resurselor, cât timp aceste reforme ajung la cetăţeni, cetăţenii negreşit vor ajunge să aibă încredere în cursul pro-european şi atunci PSRM cel mai probabil nu va veni la guvernare,” mai spune analista bucureşteană.
„Dar atâta timp cât libertatea cetăţenilor nu este pe primul plan şi discutăm doar despre menţinerea la putere, cu orice scop şi trecând peste orice, atunci este foarte probabil ca socialiştii să vină la putere. Dar, repet, de vină nu va fi UE, ci cei de la guvernare”, a conchis Raluca Răducanu, expertă în politici europene de la Bucureşti.
