Săptămâna care s-a încheiat a fost sub semnul preocupărilor pentru starea economică a Republicii Moldova. Planuri pentru un viitor economic mai puţin dramatic decât prezentul au trasat, în cadrul unor evenimente de anvergură, atât autorităţile, cât şi experţii.
Ce au pus la cale şi ce poate ieşi până la urmă din aceste planuri, aflăm astăzi de la directorul executiv al Centrului de analiză economică Expert Grup, Adrian Lupuşor.
Europa Liberă: Ceea ce ați spus Dvs. în raportul de stare a țării din acest an, raport pe care instituția pe care o conduceți îl elaborează deja de câțiva ani, arată destul de dramatic. Am auzit bunăoară că potenţialul de creştere economică a Republicii Moldova practic s-a erodat, că ocuparea informală, productivitatea muncii, salariile în economie sunt mai mici decât în orice alt stat central sau est -european. Ce ar mai fi de adăugat la această trecere în revistă, sumară, a problemelor pe care le-aţi enumerat vineri în cadrul conferinţei Macro 2017?
Adrian Lupuşor: „Cred că nu contează atât de mult cât de dramatice sunt concluziile raportului, cât faptul că aceste concluzii ar trebui să servească un motiv pentru politicile statului, pentru Guvern să se activizeze, să se accelereze în sensul dezvoltării Republicii Moldova, cu accent pe creșterea bunăstării oamenilor. Noi am observat în ultima perioadă accentuarea unei sfere de riscuri care trebuie să fie luate în considerație de către factorii de decizie.
În particular, noi vedem într-adevăr o erodare a potențialului de creștere economică – a propos, nu este erodare completă - Moldova încă mai are potențial de creştere, însă ceea ce observăm pe parcursul ultimilor ani este încetinirea creșterii economice, creșterea devine mai incertă, mai volatilă și în plus acel potențial scade. Apoi, noi observăm că, de fapt, în pofida creșterii economice aceasta a avut loc pe fondalul înrăutățirii calității ocupării, adică ocuparea formală practic a stagnat, dacă nu chiar a scăzut un pic, iar ocuparea informală a crescut și aceasta s-a transpus asupra productivității muncii, asupra salariilor și, prin urmare, asupra bunăstării populației.
Noi observăm o decuplare dintre procesele economice și modul cum oamenii percep acele procese economice, acea creștere economică pe care am avut-o anul trecut de peste 4%. Un alt risc care merită să-l menționăm este riscul demografic: Republica Moldova riscă să piardă așa numitul „divident demografic” care presupune posibilitatea de obține beneficii din actuala situaţie demografică.
În acest moment Republica Moldova are cea mai numeroasă categorie de populație din cei născuți în anii 1980 când era un avânt al natalităţii, adică acei care au în jur de 30 de ani, iar aceste persoane au părăsit sectorul educațional și acum se apropie de perioadă când pot contribui cel mai mult la creșterea economică. Însă dacă statul nu va asigura condiții pentru acești tineri să se manifeste atât ca angajați, cât și ca antreprenori, să-și dezvolte potențialul, atunci acești oameni fie vor pleca, fie vor fi blocați în job-uri nu foarte bune și aceasta va crea presiuni suplimentare asupra creșterii economice.”
Europa Liberă: Și a apărut, conform raportului, o vulnerabilitate nouă – pericolul subminării vectorului proeuropean şi al derapajelor de la buna guvernare. Cât de pronunțat este iată acest pericol?
Adrian Lupuşor: „Atunci când economiștii vorbesc despre politică, este ceva nefiresc. În cazul nostru, totuşi, am fost nevoiți să discutăm și despre constrângerile de ordin politic, pentru că ceea ce observăm în ultima perioadă sunt anumite riscuri pentru vectorul european. Popularitatea partidelor pro-europene a scăzut, în timp ce popularitatea celor eurosceptice a crescut. Și observăm, de fapt, că în general procesul de reforme care ne-ar apropia de Uniunea Europeană nu este pe măsura așteptărilor. Nu vreau să spun că este foarte lentă, pentru că noi avem sectoare unde reformele sunt destul de dinamice, cum ar fi sectorul bancar care se restructurează dinamic sub monitorizarea Fondului Monetar Internațional și altor parteneri de dezvoltare.
Dar în general lupta cu corupția, reformele din sectorul justiției - iată aici avem mai multe probleme și aceste probleme a propos sunt confirmate și de oamenii de afaceri care spun că principala problema pentru a face business în Republica Moldova nu este infrastructura sau acces la finanțe, sau alte probleme clasice, ci anume corupția și nestabilitatea politică.”
Europa Liberă: Ca soluţii, dle Lupuşor, centrul Dvs. propune ca statul să se preocupe în primul rând de abilitarea economică şi civică a cetăţenilor săi. De ce anume asta?
Adrian Lupuşor: „Pentru că cheia dezvoltării Republicii Moldova sunt oamenii care, de fapt, sunt și principală avuție a acestei țări. Deci, statul trebuie să pună în valoare mai bine omul, pentru că pur și simplu nu dispune de alte resurse, de alți factori de dezvoltare. Și pentru aceasta, omul trebuie să fie în centrul atenției Guvernului, în centrul politicilor publice.”
Europa Liberă: Iată, pentru un demnitar cu responsabilităţi legate de subiectul în discuţie, care presupunem că ne aude la această oră matinală, ce i-aţi spune, ce ar trebui să facă ca să poată spera la un viitor economic mai bun decât prezentul?
Adrian Lupuşor: „Atunci când spunem că politicile publice trebuie să fie axate pe oameni, avem în vedere că noi nu avem nevoie de politici care să fie orientate strict pe creștere economică sau pe atragerea investițiilor, sau pe sporirea accesului la finanțare. Scopul tuturor acestor politici trebuie să fie creșterea bunăstării oamenilor, adică creșterea economică, investițiile trebuie să servească în primul rând omului. Și, în acest sens, atunci când se discută politicile economice în cadrul ministerelor, în cadrul grupurilor de lucru, trebuie să fie luate în considerație în primul rând necesitățile oamenilor. Aceasta înseamnă şi că oamenii trebuie să joace un rol mult mai activ în procesul de elaborare a politicelor publice.”
Europa Liberă: Concret, asta ce ar însemna pentru demnitarii care gândesc aceste politici, la ce ar trebui să se gândească?
Adrian Lupuşor: „La cum creșterea economică se transpune asupra calității ocupării, productivităţii muncii, salariile oamenilor, accesul oamenilor la servicii sociale, la infrastructură, abilitarea oamenilor nu doar să obțină locuri de muncă, ci și să le creeze – aici vorbim despre fortificarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii. Noi avem nevoie de întreprinderi mari, evident, însă creșterea economică durabilă trebuie să fie bazată pe un sector al întreprinderilor mici și mijlocii foarte robust. În ultima instanță, este important ca procesele economice să se transpună în creșterea veniturilor monetare ale oamenilor, dar și în accesul oamenilor la o serie de servicii și elemente de infrastructură care definesc calitatea vieții.”
Europa Liberă: Am să vă întreb și pe invers: pentru un cetățean care, să presupunem, este în vârsta de 30-40 de ani și stă acum acasă fără un loc de muncă, ce ar trebui acest cetățean să facă, la ce uși să bată ca să răspundă acestor soluții pe care le trasați Dvs.: abilitare economică, abilitare civică?
Adrian Lupuşor: „În secolul XXI orice persoană trebuie în primul rând
Informația este cheia succesului și chiar a integrării economice și sociale...
să se informeze. Informația este cheia succesului și chiar cheia integrării economice și sociale. Trebuie să se informeze privind oportunitățile de angajare, oportunitățile de creare a întreprinderilor, oportunitățile antreprenoriale.”
Europa Liberă: Deci, în primul să nu stea acasă să aștepte să-l tragă cineva de mânecă?
Adrian Lupuşor: „Cred că nu. Pentru că există foarte multe instituții care îl pot ajuta în acest sens, atât să se angajeze, cât și să inițieze propria afacerea. În plus, oamenii trebuie să fie mai pro-activi în sensul sectorului asociativ. Eu cred că în special la nivel local oamenii trebuie să adere la organizații non-guvernamentale, care împărtășesc valori similare. Spre exemplu, să participe în procesul consultativ, atât la nivelul central, cât și local cu privire la diferite inițiative ale guvernării sau ale Primăriei de exemplu. Pentru că iarăși repet: în sec. XXI există aceste platforme care, din păcate, acum nu sunt valorificate din cauza și a unei atitudini mai puțin pro - active a unei părți a populației.”
Europa Liberă: Guvernul actual a luat, spun demnitarii, câteva măsuri spre beneficiul mediului de afaceri, măsuri care au fost aduse drept exemplu de bună guvernare şi în cadrul unui eveniment care la fel s-a desfășurat săptămâna trecută, Business Week 2017. Guvernul vorbește despre reducerea numărului instituţiilor de control şi al actelor permisive pentru derularea unei afaceri. La fel, s-a operat cu o ofertă gen: 40 de mii de lei, începând cu 2018, pentru un antreprenor pentru fiecare loc de muncă nou deschis în economie. Am să vă întreb simplu și pe înțelesul tuturor: e bună direcţia pe care a pornit Guvernul?
Adrian Lupuşor: „În general cred că e bună, pentru că ține de simplificarea cadrului regulator, simplificarea procedurilor de desfășurare a afacerilor. Nu poate să fie o direcție greșită și acest lucru este reflectat și în evoluția Moldovei în clasamentul Doing Business. Eu repet, în Republica Moldova sunt anumite procese de reforme care au loc și chiar trebuie să fie încurajate. Însă problema este că efectul acestora încă se lasă așteptat, asemenea reforme vor avea efecte după o anumită perioadă.
În acest moment ceea ce vedem este stagnarea activității industriale, reducerea investițiilor private și încetinirea creșterii economice, iar oamenii de afaceri continuă să spună practic într-o singură voce că principala problemă rămâne a fi corupția. Aceste reforme sunt binevenite, însă fără măsuri clare de luptă împotriva corupției și o schimbare fundamentală a modului cum instituțiile publice interacționează cu oamenii de afaceri, în special la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii, nu vom vedea schimbări de îmbunătățire palpabile.”
Europa Liberă: Acum am înțeles mai exact de ce sarcinile pe care le trasați Dvs. sau formula schimbării arată anume așa cum ați descris-o mai sus.
