Principalul furnizor de energie electrică, Gas Natural Fenosa, a propus micşorarea tarifelor în medie cu 5,5 la sută pentru majoritatea consumatorilor finali. Într-un comunicat al furnizorului de curent electric se spune că propunerea de ieftinire ia în calcul prețul de procurare a energiei electrice stipulat în contractele pentru 2018, tariful pentru serviciile de transport în vigoare, costurile de bază aferente activității de distribuție și furnizare și alți factori. Propunerea este examinată de Agenția Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) care nu a anunţat deocamdată când ar urma să aprobe noile tarife. Despre cât de justificată economic este solicitarea furnizorului discutăm cu expertul Dionis Cenuşa de la Centrul Independent Expert-Grup, care constata într-un recent studiu că deşi achizițiile de energie electrică au fost îmbunătățite, recent semnatele contracte pentru 2018 mai trezesc îngrijorări.
Dionis Cenuşa: „Propunerea Gas Natural Fenosa se bazează în mare parte pe întărirea leului. Această propunerea de a reduce tariful nu este cumva legată de noile achiziții la energie electrică, adică contractele semnate cu Energocom în urma achiziţiilor de energie electrică, ci de sporirea puterii leului. Prin urmare, din punct de vedere economic propunerea este justificată. ANRE urmează să evalueze propunerea, să organizeze consultări publice şi doar după aceea fie să o accepte, fie nu. în orice caz, ministrul economiei a declarat în ajun că urmează o scădere a tarifelor la energia electrică. Este o tendinţă generală de a reduce tarifele, inclusiv furnizorii propun același lucru.”
Europa Liberă: Credeți că ANRE ar putea propune o micșorare mai substanțială, dat fiind că a scăzut şi prețul de procurare a gazelor naturale?
Dionis Cenuşa: „De fapt, aprecierea leului dictează cel mai mult această reevaluare a tarifelor. Deci principalul factor mobilizator este îmbunătăţirea relativă a situaţiei economice şi, respectiv, întărirea leului, după care şi alţi factori, inclusiv preţul mai mic la gazele naturale. Oricum pe parcursul lui 2018 interesul în primul rând al actorilor politici va fi de a influenţa cât mai mult tarifele în vederea scăderii lor. Furnizorii nu vor avea de ales deoarece există circumstanțele şi conjunctura la fel îi împing în direcția unor tarife mai mici pentru consumatorii finali.”
Europa Liberă: Recent Ministerul Economiei a anunţat că au fost semnate noile contracte de achiziție a energiei electrice. Dvs. aţi constat într-un studiu şi inforgrafic că semnarea acestor contracte s-a desfășurat de această dată în condiţii mai transparente faţă de anii precedenți. Cum s-ar explica acest plus de transparență?
Dionis Cenuşa: „În mare parte datorită noii legislaţie adoptată în 2016. Există cadrul legal necesar pentru a dicta condiţii mai transparente pe piaţa energetică inclusiv la organizarea achiţiilor de energie electrică, care a fost aplicat în 2017. 2018 este al doilea an când se aplică acest mecanism care prevede o supraveghere din partea observatorilor europeni. E vorba de grupul de observatori alcătuit de către Delegaţia UE şi Consilierul Înalt pe energie. Prin urmare, cu participarea şi sub supravegherea acestor actori externi, autorităţile R. Moldova, în primul rând Ministerul Economiei, sunt obligate să asigure transparenţă în proces. Asta înseamnă că la fiecare etapă a licitaților pentru achiziţia energiei electrice trebuie să fie furnizată informaţia către grupul de observatori şi totodată trebuie să existe o comunicare activă cu furnizorii potențiali. Se reduc posibilitățile şi manevrele de a avea negocieri pe din spatele uşii şi prin asta se facilitează negocierea unui preţ mai bun pentru tarif, pentru consumatorul final. Deci în 2018 am observat o îmbunătăţire a instrucţiunii pentru organizarea achiziţiilor de energie electrică şi creşterea rolului grupului de observatori, a partenerilor europeni în transparentizarea achiziţiilor.”
Europa Liberă: Domnule Cenuşa, dar până la urmă situaţia pare să nu se fi schimbat. Tenderul a fost câștigată de compania controlată de stat Energocom. Moldova va procura şi în acest an 70% din energia electrică de la Centrala moldovenească de la Cuciurgan şi 30% de la o companie ucraineană. Cum vă explicaţi că lucrurile par să nu se fi schimbat deşi există reguli mai stricte?
Dionis Cenuşa: „Da, regulile au fost îmbunătățire la solicitarea partenerilor europeni, inclusiv a Comunităţii energetice care supraveghează îndeaproape reformele care sunt implementate de către autorităţile de la Chişinău. Problema majoră, anul trecut şi în acest an, că Energocom, compania care nu produce energie electrică, dar o achiziţionează de la furnizori: compania ucraineană şi CERS Moldovenească, stabileşte condiţiile contractuale cu furnizorii în condiții netransparente. Deci, conform instrucţiunii de achiziţie de energie electrică, care a fost adoptată ca un set de reguli de către Ministerul Economiei, procesul este transparent. Rămâne însă netransparentă activitea Energocom, companie controlată de stat. Ceea ce face această companie este neclar.
Cum stabilesc relaţiile contractuale cu aceeaşi Moldavskaya GRES sau furnizorii ucraineni nimeni nu ştie. La fel nu e clar cum este posibil ca Energocom să participe la licitaţie şi în paralel această companie să organizeze negocieri cu frunizorii din Ucraina şi din regiunea transnitreană. Energocom participă la licitație nefiind sigură că poate să asigure energie electrică pentru că este încă în negocieri cu furnizorii. Este o situaţie neclară. Aici este punctul critic al achiziţiilor pe care le-am avut şi anul trecut şi în acest an. Prin urmare, scopul major este de a aduce cât mai multă transparenţă la Energocom astfel ca să fim siguri că nu sunt purtate negocieri semi-ascunse cu furnizorii şi să existe cât mai multă competiție în aceste licitaţii anuale de achiziţie a energiei electrice. Cât timp Energocom va fi favorizat în asemenea licitaţii, vom avea percepţia că nu a fost obţinut cel mai bun preţ pentru consumatorul final.”
Europa Liberă: Dar în interesul cui este să favorizeze Energocom? În folosul cui este ca această companie de stat să fie foarte transparentă?
Dionis Cenuşa: „Rolul primordial în a aduce transparență la Energocom îi revine Ministerului Economiei. Totodată Energocom obţine licenţă pentru activităţi de furnizare a energiei electrice de la ANRE. Trebuie să existe pe de o parte un interes din partea Guvernului, a Ministerului Economiei ca Energocom să devină cât mai credibil şi respectiv participarea lui la licitaţie să nu fie pusă la îndoială de nimeni. Totodată ANRE trebuie să urmărească foarte atent dacă Energocom poate să primească licenţă pentru producţia de energie electrică în condiţiile în care nu are capacităţi de producţie. Prin urmare, atât reglementatorul, cât şi statul trebuie să fie acei actori interesați în a face Energocom o companie cât mai credibilă pentru operatorii de pe piaţa internă şi în final pentru consumatori.”
Europa Liberă: Faptul că 70% din curent continuă să fie procurat, de la Centrala din Cuciurgan, înseamnă asta o subvenționare a separatismului moldovenesc, așa cum consideră unii experți?
Dionis Cenuşa: „Din păcate, aşa este. Cu cât mai multă energie electrică cumpărăm din regiunea transnistreană cu atât contribuim la majorarea datoriei pentru gazul rusesc şi totodată contribuim la venituri adiţionale în bugetul regiunii transnistrene care în mare parte contribuie la păstrarea conflictului pe partea stângă a Nistrului. R. Moldova este pusă în situaţia când din cauza vulnerabilităţii energetice este obligată să o procure şi o poate face deocamdată doar din regiunea transnistreană şi din Ucraina.
Cât durează procesele de interconectare cu România nu există o alternativă viabilă. R. Moldova trebuie să clarifice urgent problema datoriilor pe care le are faţă de Gazprom şi să discute la modul serios cu partea rusă cum poate fi stopată acumularea de noi datorii, inclusiv prin intermediul disciplinării CERS Moldovenească atunci când aceasta este cumva implicată în procesul de livrare a energiei electrice pentru malul drept prin intermediu Energocom. Totodată, R. Moldova, Guvernul, Ministerul Economiei trebuie să accelereze proiectele de interconectare cu România. vorbim în primul rând de interconectorul pe sud: Isaccea- Vulcăneşti-Chişinău prin care vom avea surse adiţionale care ne vor permite să obţinem o pernă de siguranţă atât pe partea de datoriile la gazele ruseşti, cât şi posibilitatea în orice moment a CERS Moldovenească din raționamente politice sau geopolitice să stopeze livrarea de electricitate către malul drept.”
Europa Liberă: Ministerul Economiei a explicat că decizia de a procura 70% din energia electrică de la Centrala de la Cuciurgan, iar 30% de la o companie ucraineană a fost luată ţinând cont de diferenţa de preț dintre cei doi ofertanți. E un argument puternic şi singurul care a stat la baza deciziei?
Dionis Cenuşa: „Este adevărat că CERS Moldovenească, întreprindere care aparţine concernului rus Inter RAO, este capabilă să propună mereu un preţ mai mic inclusiv pentru că ei nu plătesc pentru gazele naturale pe care le folosesc pentru producerea energiei electrice. Totodată e vorba şi despre acest con de netransparenţă care ne permite să bănuim că ar exista o înţelegere între CERS Moldovenească şi producătorii din Ucraina când piaţa din R. Moldova este divizată între diferiți furnizori.
Pe de o parte CERS Moldovenească poate oricând propune un preţ mai mic, de cealaltă parte există acest joc şi aceste înţelegeri mai puţin deschise între diferiţi furnizori din regiune atunci când e vorba de a diviza piaţa şi consumatorii, inclusiv din R. Moldova şi respectiv a separa veniturile obţinute. Pun la îndoială că furnizorul din Ucraina a fost interesat de a avea doar 30%. Ar fi putut să livreze şi mai mult, dar există această volatilitate a preţului pe care-l poate propune CERS Moldovenească care va fi mereu favorizată faţă de ceilalți furnizori din regiune.”
Europa Liberă: Aţi vorbit despre necesitatea unor linii de interconexiune cu România. La modul practic, e posibil, nu e posibil, pentru că e vorba despre bani mai mulți decât își poate permite R. Moldova?
Dionis Cenuşa: „Este un proiect costisitor şi va trebui să rezulte din interese economice, comerciale şi nu politice cum a fost în cazul interconectorului pe gaze naturale Ungheni-Iaşi. Este foarte important ca guvernul R. Moldova să găsească bani suficienți. Deja are promisiunea instituțiilor financiare internaționale de a oferi împrumuturi. Totodată Guvernul trebuie să se asigure că atunci când această infrastructură va fi construită, şi cel mai realist scenariu e după 2023, piaţa să fie pregătită, să fie suficient de liberalizată astfel ca acesi noi furnizori care vor intra pe piaţă să poată să activeze liber şi să fie o competiție loială între ei şi furnizorii care deja sunt activi pe piaţă, inclusiv CERS Moldovenească. Până atunci CERS Moldovenească trebuie să fie adusă la nişte reguli de joc clare, să fie descurajată de a se juca cu preţul la electricitate, inclusiv prin intermediul clarificării problemei datoriei la gaze.
Orice infrastructură nouă pe piaţa energiei electrice va putea fi funcţională doar atunci când va exista convingerea că unii furnizori nu beneficiată de avantaje comparative şi sunt favorizaţi. Altfel vor fi investiţii aruncate în vânt. Nimeni din România sau din alte state nu se vor avânta să facă investiţii în R. Moldova atunci când ştiu că cineva distorsionează piaţa, iar acel cineva este CERS Moldovenească care are mereu acces la gaze naturale ruseşti pentru care nu plăteşte.”
