Militanți pentru drepturile animalelor au cerut ieri, în cadrul unei acțiuni de protest, demisia ministrului Justiției și a altor oficiali pentru faptul că – așa cum se consideră – au împiedicat până acum adoptarea unor propuneri legislative care să prevadă pedepse penale pentru maltratarea animalelor. Ce propun, de fapt, reprezentații asociației „Societatea Umană”, organizatorii protestului și inițiatorii unor prevederi legislative menite să reducă prin sancțiuni atitudinea inumană față de animale? De ce autoritățile par să considere că nu este încă timpul pentru pedepsirea penală a cruzimii față de necuvântătoare și alinierea Republicii Moldova la actele și bunele practici internaționale?
O convorbire pe această temă cu juristul Ion Dron, preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice.
Europa Liberă: Acțiuni de protest miercuri, în contextul Zilei Mondiale de Protecției a Animalelor. Unul dintre motive, inclusiv al cererii de demisii la Ministerul Justiției, ar fi tergiversarea cel puțin de către autorități a examinării și adoptării unor prevederi legislative care să criminalizeze cruzimea față de necuvântătoare și să asigure implicit condițiile de viață și bunăstare ale animalelor cu sau fără deținător. Dvs. ați elaborat împreună cu reprezentații asociației „Societatea Umană” propunerile legislative respective încă la începutul anului trecut, se pare... De fapt, ce presupun prevederile propuse? De ce sunt necesare?
Ion Dron: „Cine urmărește programele TV dedicate animalelor pot vedea importanța și atenția de care se bucură animalele de companie, dar și orice alt animal sălbatic, care la un moment intră în contact cu omul. De bunăseamă am văzut strictețea regulilor de protecția a animalelor, mai ales asprimea cu care sunt pedepsite încălcările acestor legi în țări precum SUA, Germania, Italia, Canada, Marea Britanie… Șirul țărilor poate fi continuat la nesfârșit.
Republica Moldova se pare că are dorința alinierii legislative la standardele europene, cel puțin astfel de declarații auzim, dar mai puțin însă la cele ce țin de protecția animalelor. Mă refer la protecția penală. În statele pe care le-am menționat și nu numai demult au conștientizat că viața unui animal e o valoare și ea trebuie să fie protejată la fel cum e protejată și viața și sănătatea unui om.
Dacă în Occident viața și sănătatea unui om e protejată de legea penală, acest lucru încercăm să-l spunem și noi autorităților din Republica Moldova, să spunem că noi tot suntem un popor civilizat, că noi tot considerăm viața și sănătatea unui animal drept o valoare și prin urmare trebuie să beneficieze de aceeași protecție. Aș evita cuvântul criminalizare. Asta e de fapt filozofia pe care am propus-o. De fapt, Mahatma Gandhi spunea că despre măreția și nivelul moral al unui popor poate fi judecat după felul cum sunt tratate animalele. Nu pretind la măreție sau la un salt moral săvârșit, dar într-un mediu social normal, am dreptul să trăiesc și eu și copiii mei.”
Europa Liberă: Mă refeream la criminalizare pornind de la interpretarea în calitatea de crimă a cruzimii sau relelor tratamente față de animale, care se găsește am impresia și în unele acte internaționale. De ce totuși, Republica Moldova, iată retoric, ar dori să se alinieze la aceste acte internaționale, iar în fapt evită acest lucru sau ocolește acest imperativ? Doar nu e vorba, cum spuneați chiar Dvs, despre animale cât despre atitudinea umană, despre oameni, în ultimă instanță.
Ion Dron: „Deocamdată, eu sunt convins că guvernarea, și când vorbesc despre guvernare, nu zic doar de cea de sus, cât și de autoritățile de la nivel local, nu sunt pătrunși de importanța acestei probleme. Ei percep problema câinilor maidanezi să spunem că în mare parte vorbim în aceste proiecte despre câinii fără stăpân, care sunt foarte mulți în Republica Moldova, ei percep această problemă ca pe o bătaie de cap, or aceasta nu este o bătaie de cap, este o problemă socială.
O problemă socială, fiindcă nu te simți confortabil atunci când mergi în stradă și ești înconjurat de câini care îți pot provoca mușcături, care pot fi focare de infecții. Și noi cei care pledăm pentru drepturile animalelor, de fapt, pledăm pentru drepturile omului, în sensul că încercăm să-l obligăm pe om. În esență, drepturile animalelor înseamnă obligațiile, responsabilitatea omului. Știți ce se întâmplă? Noi ucidem aceste animale fără raționament și nu ținem cont de faptul că cel cu raționament i-a trimis în stradă. Asta vrem să încercăm, să inversăm lucrurile, e problema noastră, nu e problema câinilor, nu-i ucideți pe dânșii. Să căutăm problema în lăuntricul nostru!
E o problemă socială, în sensul că nu e bine atunci când copiii, să-i spunem din scară ies în stradă și văd cum se zbat în chinuri, urmare a otrăvirii acestor animale, acest impact psihologic pe care îl are acest copil, nu știm cum va fi peste 10-15 ani.”
Europa Liberă: Ce presupun de fapt propunerile legislative pe care le-ați făcut Dvs împreună cu colegii și militanții pentru drepturile animalelor?
Ion Dron: „Să spunem celor care ne ascultă că avem în legislația contravențională răspundere pentru cruzimea față de animale, dar noi încercăm să spunem că nu este suficient să fie răspunderea administrativă. Am spus mai sus din care motive ar trebui să avem răspundere penală.
Noi am propus în luna februarie 2016, urmare a colectării a 15 mii de semnături online, un proiect de lege amplu, în care am solicitat să fie inclus în Codul Penal vreo 13 articole penale pentru încălcarea și normelor sanitare care pot genera focare de infecție și boli. Dar s-au speriat și noi am înțeles că pe undeva poate este prematur să venim cu un număr atât de mare de articole penale și atunci am mers pe faza a doua și am propus, la o primă tentativă, să fie adoptate în Codul Penal articole ce țin de uciderea animalelor, propunând o pedeapsă pentru ucidere (inclusiv și tentativa) cu închisoare până la doi ani.
Pentru aceleași acțiuni, fiind din intenții huliganice asupra două sau mai multe persoane, de exemplu, cu deosebită cruzime, am propus această pedeapsă pentru ucidere să fie până la trei ani de zile. Aici fac o paranteză. Aceeași pedeapsă de trei ani de zile de închisoare există și în România. Astfel că în România cei care pledează pentru drepturile animalelor sunt în faza în care cer Parlamentului ridicarea acestui plafon până la șapte ani de zile, adică nici până la trei ani de zile nu-și are efectul.
Am propus un al doilea articol – cruzimea față de animale. Adică, aplicarea intenționată a acțiunilor ce provoacă durere sau suferință animalelor și propunem pedepse în formă de amendă, să-i spunem de la 500 până la 800 de u. c. La fel, propunem ca dacă în urmare a schingiuirii, a torturii animalelor, și o astfel de acțiuni sunt, le vedem promovate pe YouTube, cum sunt promovate în spațiul virtual, propunem ca în astfel de cazuri, când urmare a schingiuirii animalul a murit, la fel însă fie o pedeapsă cu închisoare până la doi ani de zile.
La fel, am propus în al treilea articol, e ultimul proiect de lege, fiindcă noi am prezentat un proiect de lege a Codului Penal, apoi modificări la Codul Contravențional și la fel am fost ignorați, și acesta e ultimul proiect pe care-l propunem. Propunem să fie sancționat penal și traficul ilegal de animale sălbatice sau animale exotice de companie.
Republica Moldova nu are astfel de restricții și practic devine un teritoriu de trafic, la fel cum este un teritoriu de trafic ilegal de stupefiante, prin RM trece un trafic enorm și de animale sălbatice, animale exotice. Mâine ne putem trezi cu animale sălbatice în curte sau la bloc, dar nimeni nu pedepsește aceste fapte și este un fenomen, un fenomen care ia amploare, noi anticipăm prin aceste modificări, de fapt, și evităm acest fenomen.”
Europa Liberă: De ce, domnule Dron, autoritățile parcă s-ar opune? Dvs ați spus „parcă s-au speriat” de asemenea prevederi. S-au speriat fiindcă societatea nu este receptivă la necesitatea unei atitudini umane față de aceste animale?
Ion Dron: „E o enigmă și pentru mine. Am o explicație, dacă vreți, poate subiectivă. Cei care sunt la putere, funcționarii, am realizat noi un singur lucru, funcționarii sunt activi și execută în două cazuri: de frică, de frica boss-ului de partid, și atunci când au un interes, tot de partid. Și este regretabil! Aici vreau să vă dau un exemplu, marea majoritate a reformelor care s-au produs în RM vin la sugestia străinilor.
Spuneți-mi, care reforme în RM au pornit de la buna credință a guvernanților noștri? Ei se află în permanență sub presiunea reformelor la indicația cuiva. Și aici la fel. Dacă noi am fi consumatori de granturi și am avea niște plătitori din spate și am fi mers la această întâlnire la minister cu partenerii externi, cred că în secunda doi preluau acest subiect, aveau să fie dezbateri în studiouri, partidele aveau să încalece acest subiect drept unul electoral. Dar atunci când vin niște cetățeni amărâți cum ne consideră ei, ei n-au frică. Pur și simplu, nu au frică de noi. Asta e explicația mea.”
Europa Liberă: În opinia Dvs, ce urmează?
Ion Dron: „Urmează o luptă în continuu. Nu vom ceda. Dar până la luptă, încercăm să spunem că forma supremă a inteligenței este bunătatea. Și dacă politicienii tot se plâng că sunt trădați, mergeți la un azil de animale, adoptați un animăluț și faceți un act de bunătate în schimbul unei fidelități. Fidelitate pe care v-o poate da un câine. Iar fidelitatea câinelui este de notorietate.”
