Uniunea Europeană la ceas aniversar – ce se poate spune despre prezentul, dar mai ales viitorul Uniunii Europene, la 60 de ani de când există şi într-un moment în care, în ciuda disperării generate de criza economică, a Brexit-ului și a creșterii populismului, pare a fi solidară totuşi? Experta de la Bucureşti în politici europene Raluca Răducanu a acceptat să ne împărtăşească punctul ei de vedere în emisiunea noastră de astăzi.
Europa Liberă: Uniunea Europeană există de 60 de ani. La acest ceas aniversar a ajuns cu mari şi dificile probleme. O lovitură importantă a fost Brexitul, adică ieşirea Marii Britanii. Şi-a revenit Uniunea Europeană din punctul Dvs. de vedere? O aşteaptă şi alte lovituri sau mai degrabă se va revigora de acum încolo?
Raluca Răducanu: „Declarația semnată cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la crearea Uniunii Europene este un semn că Bruxellesul și-a revenit după șocul produs de votul dat de britanici. Deși știm că Brexitul se va întâmpla, nu știm exact cum vor decurge negocierile, așa că rămâne încă o provocare. Pe lângă aceasta mai sunt multe altele cărora Uniunea Europeană va trebui să le facă față, printre care alegerile de luna viitoare din Franța, unde, dacă o să câștige Marine Le Pen, această declarație care a fost semnată zilele trecute la Roma riscă să fie dinamitată. Apoi mai sunt alegerile din Germania din toamnă care ar putea aduce o reconfigurare a politicii europene a Berlinului, dacă partidul doamnei Merkel va pierde. Avem în continuare propaganda rusă antieuropeană din interiorul Uniunii Europene, la fel de importantă este și remodelarea relației cu Statele Unite condusă de Donald Trump, ceea ce ar putea duce la o repoziționare a Uniunii Europene pe scena internațională.”
Europa Liberă: Tocmai am auzit o știre despre Germania, unde creștini democrații și-au consolidat poziția la alegeri într-un important land vestic, după care o ştire despre Bulgaria şi scrutinul anticipat câștigat de un partid pro-occidental… În ce măsură credeți că viitorul Uniunii Europene se joacă, iată, acum, la urna de alegeri, nu neapărat cea de reforme? Europenii au răsuflat cumva ușurați după scrutinul olandez. Acum, iată, remarcați și Dvs. că urmează cel din Franța. Ce credeți că se va întâmpla în aceste mari procese electorale care vor urma?
Raluca Răducanu: „Despre Franța aș putea spune că este în continuare imprevizibilă, dar este un trend care ne spune că europenii au învățat cumva lecția populismului usturător care a fost aplicat în Marea Britanie.”
Europa Liberă: Așa vi se pare după alegerile din Olanda, din Bulgaria?
Raluca Răducanu: „Da, eu așa cred. Şi cred că mai este ceva care contează foarte mult și anume politica lui Donald Trump la Casa Albă. Cu toții asistăm înmărmuriți la ce se poate întâmpla acolo unde există prea mult populism și prea puțină responsabilitate. Și cred că europenii învață din lucrul acesta și e posibil să avem vești bune și din Franța, și din Germania, și de pe întregul teritoriu al Uniunii Europene în continuare.”
Europa Liberă: A propos despre Statele Unite al Americii… Preşedintele Comisiei Europene, dl Juncker, adresa acum câteva zile un mesaj preşedintelui Donald Trump, în care spunea în linii mari: „Încetaţi să mai susţineţi ideea că unele state europene ar trebui să urmeze exemplul Brexit şi să iasă din Uniunea Europeană deoarece în acest caz este foarte posibil să avem imediat un război în Balcani”. De ce se pune, iată, la îndoială stabilitatea în Balcanii de Vest acum, când se părea că lucrurile se stabilizaseră totuși acolo? Dar mai ales ce ar însemna o astfel de perspectivă pentru viitorul Europei, perspectivă pe care o invocă dl Juncker?
Raluca Răducanu: „Soluțiile identificate după războiul de la începutul anilor 90' din Balcani erau menite să fie doar temporare, dar dincolo de ele nu s-a mai construit ulterior nimic. Pacea a fost menținută grație Statelor Unite și a Uniunii Europene, dar tensiunile interreligioase și interetnice nu au dispărut din Balcani. Acestora li s-au adăugat o creștere a corupției și a infracționalității care au adus cu ele vulnerabilizarea și mai mare a statelor din regiune. Şi nu trebuie să
Cu Donald Trump la Casa Albă și în absența unei politici americane coerente pentru regiune, Uniunea Europeană este acum singura care, prin oferirea unei perspectivei de aderare dublată de anumite condiționalități, poate încă menține echilibrul în Balcani.
ignorăm politica foarte interesantă a Rusiei care pare să-și construiască revenirea în regiune. Cu Donald Trump la Casa Albă și în absența unei politici americane coerente pentru regiune, Uniunea Europeană este acum singura care, prin oferirea unei perspectivei de aderare dublată de anumite condiționalități, poate încă menține echilibrul în Balcani. De aceea, în condițiile în care Donald Trump continuă să susțină conștient sau nu distrugerea Uniunii Europene, iar Statele Unite se dezangajează din Balcani, regiunea este lipsită de singurii piloni de susținere a păcii. Și putem să adăugăm la asta un alt actor important în Balcani – Turcia, care acum cu Uniunea Europeană are relații relativ tensionate și care se construiește ca un nou pol de putere antagonic Uniunii Europene sau Statelor Unite în regiune.”
Europa Liberă: Mă bucur că ați adus discuția la Turcia. Cum evoluţiile din această ţară, care nu este în Uniunea Europeană, dar care are un rol important de jucat în gestionarea problemei migraţionale, cum evoluțiile din această țară ar putea influenţa viitorul Europei? Se va ţine un referendum acolo în 16 aprilie - „Daţi-mi votul de încredere, pentru că acesta va fi un vot împotriva Uniunii Europene”, spune preşedintele Erdogan. Mai mulţi miniştri din Guvernul său spun că în cazul ruperii Acordului între Uniunea Europeană şi Turcia sunt gata să dea drumul refugiaților către Europa. Cum aceste evoluții ar putea influența?
Raluca Răducanu: „În primul rând, relația cu Turcia pune pe Uniunea Europeană niște presiuni migraționiste imense. Pentru că, așa cum ați spus și așa cum a afirmat și liderul turc, o posibilă nouă criză cauzată de tensionarea relațiilor Bruxelles-Ankara ar putea să repună pe agenda europeană problema migrației, problemă la care am văzut că anterior Berlinul nu a găsit cele mai bune soluții. În ceea ce privește relațiile Uniunii Europene cu Turcia, Acordul de Asociere și perspectivele de aderare care au fost oferite Turciei au fost dintotdeauna incerte. Şi, deși țara a făcut progrese economice, aderarea europeană părea să fie la fel de distanțată, astfel încât Uniunea Europeană nu a fost foarte coerentă în promisiunile pe care le-a făcut, iar lucrul acesta se întoarce acum împotriva Uniunii Europene. Dar înainte să ne pronunțăm cred că este foarte important să vedem care va fi cuvântul cetățenilor turci, deoarece există în Turcia o majoritate în continuare reformată care la referendum ar putea să oprească măcar puțin din avântul acesta a lui Erdogan.”
Europa Liberă: Și, dacă am trage linie la circumstanțele discutate mai sus, cum credeți: Parteneriatul Estic, parteneriat din care face parte şi Republica Moldova, ce viitor are?
Raluca Răducanu: „Dacă v-ați uitat în textul declarației de la Roma, Uniunea Europeană lasă în continuare porțile deschise pentru cei care vor vrea să se alăture în viitor.”
Europa Liberă: Dar sunt ele într-adevăr lăsate deschise la modul practic?
Raluca Răducanu: „Ca să mă refer puțin la Republica Moldova, eu astăzi nu văd pe scena politică de la Chișinău, nici în Parlament și nici în afara lui, niciun partid politic sau politician care să aibă anvergura necesară înțelegerii schimbărilor prin care trece Uniunea Europeană acum și care poate crea o strategie europeană pentru Moldova și pentru cetățenii moldoveni, nu neapărat pentru propriul interes.”
Europa Liberă: Și asta ce înseamnă?
Raluca Răducanu: „Există un Acord de Asociere care a fost semnat cu Uniunea Europeană - practic Republica Moldova are acum toate instrumentele necesare unei apropieri concrete de Uniunea Europeană. Dar pentru asta trebuie ca cineva să bată suficient de convingător la ușă. Momentan nu prea are cine, din ceea ce vedem acum. Tot în textul declarației vedem că Uniunea Europeană se angajează în continuare pentru menținerea stabilității și prosperității, atât în vecinătatea imediată, cât și pe scară largă în Orientul Mijlociu sau Africa. Parteneriatul Estic este în siguranță din perspectiva Uniunii Europene, dar mai rămâne să fie în siguranță și din perspectiva actorilor locali.”
