Vicepremierul moldovean responsabil cu integrarea europeană, Iurie Leancă, a vizitat săptămâna trecută Bucureştiul. Premierul României, Viorica Dăncilă, va veni marţi, 27 februarie, în vizită în Republica Moldova. Discutăm astăzi despre relaţia moldo-română, în particular, şi cea moldo-comunitară, în general, cu experta în politici europene de la Bucureşti, Raluca Răducanu.
Europa Liberă: Întâi de toate, dna Răducanu, ce aţi înţeles Dvs. din vizita la Bucureşti a vicepremierului Iurie Leancă?
Raluca Răducanu: „Republica Moldova are nevoie de România și printre prioritățile României acum este inclusiv investiția în infrastructură sau să lege Republica Moldova, inclusiv fizic, de spațiul european. Și din acest punct de vedere este binevenită și sper ca discuțiile să aibă rezultate. Pe lângă aceste discuții, cu siguranță este important că s-a discutat despre nevoia implementării reformelor în Republica Moldova și despre o justiție independentă, dar, referindu-mă la declarațiile președintelui potrivit cărora România sprijină în continuare Republica Moldova, este cumva dificil ca în acest moment Republica Moldova să fie sprijinită, dacă de aici nu se înregistrează progresele cerute de Uniunea Europeană. Din acest moment, România nu mai poate merge la Bruxelles și să promoveze Republica Moldova atâta timp cât aici se construiește un regim autoritar, iar Bruxelles-ul deja știe toate lucrurile acestea.”
Europa Liberă: Dar nu poate oare România? De ce vă întreb? Ambasadorul SUA la Chișinău recent într-un interviu s-a declarat dezamăgit de felul cum s-au mișcat lucrurile în 2017, ba chiar a spus că au apărut câteva proiecte care constituie un pas înapoi. S-a referit, în special, la cel de decriminalizare a infracțiunilor economice, care nu e conform standardelor occidentale, spunea ambasadorul. Ambasadorul Uniunii Europene nu obosește să atenționeze asupra condiționalităților pe care trebuie să le îndeplinească Republica Moldova pentru a primi ajutorul financiar din Uniunea Europeană. Ce face România ar putea semăna mai degrabă că e mulțumită de felul în care merg reformele în Moldova. De ce oare?
Raluca Răducanu: „E foarte greu să comentez direcțiile de politică externă ale României. În momentul acesta, România este frontiera Uniunii Europene și este vecina directă a Republicii Moldova. Prin urmare, așa cum am spus, este interesată ca aici să poată fi construită o infrastructură europeană. Am văzut că a venit Banca Transilvania, s-a discutat despre interconectare energetică. Deci, din acest punct de vedere, dacă obiectivele României sunt acestea, ele se realizează, atunci nu sunt neapărat motive de critică. Însă dacă obiectivul României este să facă lobby, inclusiv la nivel politic, atunci eu nu cred că este cineva în politica externă românească în acest moment care să poată să convingă Bruxelles-ul că în Republica Moldova standardele democratice sunt la nivelul optim sau la nivelul cerut prin Acordul de Asociere.
Cu siguranță, la București sunt cunoscute toate aceste lucruri și nu cred că întâmplător președintele român a spus că este nevoie în continuare de avansarea în procesul de luptă anticorupție. Eu cred că cetățenii Republicii Moldova au nevoie din partea României să știe că Bucureștiul înțelege exact ce se întâmplă aici, inclusiv la nivel politic. Din această perspectivă, da, cred că este necesar ca mesajele de la București să fie puțin mai critice atunci când este cazul, acolo unde este cazul și, în același timp, să se înscrie pe direcția europeană.”
Europa Liberă: La ce bun?
Raluca Răducanu: „Exact pentru ce spuneam mai devreme – pentru binele cetățenilor de aici, care cred în continuare în sprijinul României și cred în România. Ei au nevoie să știe că în România pot găsi un avocat care să-i ajute să trăiască într-un stat democratic aici.”
Europa Liberă: Aveți impresia că Bucureștiul înțelege exact cum merg lucrurile la Chișinău?
Raluca Răducanu: „Da, sunt convinsă că Bucureștiul înțelege exact cum merg lucrurile la Chișinău, dar n-aș putea spune că la București lucrurile merg într-atât de bine din punctul de vedere al democrației, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Parlament. Deci, în acest context cumva agenda Bucureștiului este ocupată în foarte mare măsură de politica internă și de frământările interne.”
Europa Liberă: Am nevoie de o concluzie, iată, pe acest compartiment. Ne spuneți Dvs. că Bucureștiul acum nu este în măsură, dat fiind faptul cum se profilează imaginea României în Uniunea Europeană acum, nu este pe măsură să arate din deget Chișinăului în momentul în care e cazul?
Raluca Răducanu: „Bucureștiul este împărțit în mai multe instituții. De politica externă se ocupă președintele României și cu siguranță președintele României este în măsură să vorbească despre standarde democratice, și altă instituție este Ministerul de Externe, care e o structură guvernamentală. N-aș spune că în acest moment liderii Parlamentului sunt cei mai indicați să vorbească despre democrație în Republica Moldova, dar per ansamblu, dacă ne uităm peste toate rapoartele internaționale, România este mult peste Moldova în ceea ce privește standardele democratice. România rămâne o democrație, Republica Moldova a fost deja catalogată ca „regim hibrid”. Deci, a scăzut mult.”
Europa Liberă: Președintele Iohannis este un actor în politica externă și în speță în raport cu Republica Moldova sau mai degrabă contemplă?
Raluca Răducanu: „Președintele Iohannis este principalul actor în politica externă, acestea îi sunt atribuțiile. În ceea ce privește Republica Moldova, se văd cu siguranță diferențe între președintele Iohannis și președintele Băsescu, care era mult mai implicat.”
Europa Liberă: Avansăm în discuție, dna Răducanu. Miniștrii de Externe din Uniunea Europeană ar urma astăzi, luni, într-o declarație pe marginea relației cu Moldova să spună că debursarea fiecărei tranșe din promisul ajutor macrofinanciar de 100 de milioane de euro va depinde de respectarea precondițiilor politice. O ciornă a acestor concluzii a fost văzută de corespondentul Europei Libere și ea spune acest lucru. De ce oare acest nou semnal?
Raluca Răducanu: „Semnalul nu este nou. Uniunea Europeană a spus încă din momentul în care a refuzat să deburseze acele 100 de milioane că sunt condiții noi, iar condițiile politice care au apărut atunci au rămas aceleași. Singura diferență, dacă vreți, este că, deși de la Chișinău s-a spus că vor fi respectate recomandările Comisiei de la Veneția în ceea ce privește implementarea noului sistem de vot, deși s-a spus că va fi respectată independența media, că va fi respectat principiul pluripartitismului, nu s-a întâmplat nimic. Prin urmare, Uniunea Europeană revine și reiterează ce a spus anterior, și anume că banii nu vor veni, dacă nu vor fi respectate acele condiții.”
Europa Liberă: Dar cei din România vin?
Raluca Răducanu: „Banii din România vin, dar banii din România nu erau legați de acele 100 de milioane din partea Comisiei Europene.”
Europa Liberă: Deci, nu e o notă disonantă de poziția Uniunii Europene?
Raluca Răducanu: „România riscă să se poziționeze în Republica Moldova împotriva Uniunii Europene, dar în același timp cred că România trebuie să ajute în continuare cetățenii care sunt aici, pentru că în cele din urmă cei care vor suferi prin lipsa acestor bani nu sunt cei de la guvernare, ci sunt cetățenii.”
Europa Liberă: Să ne concentrăm pe guvernare. Impresia pe care o lasă adesea guvernarea la Bruxelles – și am văzut asta în nenumărate interviuri pe care le-am avut cu cei de acolo și din mediul experților, și din instituțiile europene – e că fac ce vor acasă și contează că vor fi ajutați de companiile de lobby, că vor fi ajutați, iată, dacă își schimbă vicepremierii și pun unul care s-ar părea că e mai pe placul europenilor. În acest caz, s-ar putea cumva să fie păcălită Uniunea Europeană?
Raluca Răducanu: „Eu cred că a trecut perioada în care guvernarea de la Chișinău putea să păcălească Uniunea Europeană pentru a primi bani. În momentul acesta ne aflăm într-un an electoral, ne aflăm într-un context în care aici se construiește un regim autoritar. Dacă cineva de la guvernarea de aici își imaginează că Uniunea Europeană va acorda bani ca să sprijine un regim autoritar, care până la urmă pune în pericol frontiera europeană, se înșală. Nu cred că în acest moment Uniunea Europeană este dispusă să finanțeze ceva ce contravine tuturor valorilor pe care Uniunea Europeană însăși s-a angajat să le promoveze aici.”
Europa Liberă: Să vorbim despre anul electoral. Noutatea relativă care s-a produs a fost retragerea primarului Dorin Chirtoacă de la Primăria Chișinăului și prin asta s-a deschis ușa pentru un scrutin electoral cu mai puțin de un an înainte de alegerile parlamentare. Toată lumea zice că cu ce se va solda a cest scrutin va fi decisiv pentru parlamentare, dar deja se vehiculează din nou pericolul rusesc. Sunt analiști, e adevărat, mai apropiați de tabăra puterii, care zic că Chișinăul riscă să intre pe mâna unor forțe pro-ruse. Se au în vedere, firește, socialiștii, pentru că de partea cealaltă vor fi mulți candidați, ei de obicei nu se înțeleg, de obicei sunt dispersați, oamenii nu știu ce să aleagă. Ce credeți despre asta?
Raluca Răducanu: „Pericolul rusesc stă, în primul rând, în corupție. Corupția este un fenomen care fragilizează instituțiile statului. Atâta timp cât instituțiile statului sunt foarte slabe, orice alt actor extern poate face orice aici. Eu sunt deja foarte sceptică referitor la aceste mesaje, deoarece se vorbește foarte puțin despre armata de ocupație a Federației Ruse, care este pe teritoriul Republicii Moldova. Acela cred că este un pericol mult mai mare, decât partidele politice care au ajuns la guvernare, inclusiv pentru că era în interesul acestei guvernări să fie acolo.”
Europa Liberă: De ce ziceți că se vorbește puțin? S-au făcut deja nenumărate cereri din partea Guvernului de retragere a acestor trupe. Chiar recent la conferința de la Munchen, e adevărat, într-un format neformal, premierul Filip a pomenit din nou acest lucru.
Raluca Răducanu: „Premierul Filip a spus și că trebuie stabilite relații bune cu Federația Rusă, care să nu mai fie pe criterii politice. Eu cred că mai întâi trebuie precizat că Federația Rusă are trupe de ocupație pe teritoriul Republicii Moldova. Orice relație cu Federația Rusă începe de fapt de aici, nu din altă parte.”
Europa Liberă: Și rolul Federației Ruse în viitoarele procese electorale cum îl vedeți?
Raluca Răducanu: „Este acela pe care cei de aici vor lăsa să îl aibă.”
Europa Liberă: O controversă s-a iscat acum, la început de an, sau s-a amplificat, mai bine zis, ați văzut unionismul versus statalismul, declarații de unionism simbolice semnate de localități, contradeclarații semnate de stataliști, semne mari de iritare din partea Președinției. Cum priviți această controversă?
Raluca Răducanu: „De obicei, aceste curente apar în preajma alegerilor și de fiecare dată această rupere sau ruptură care se creează în interiorul populației prin intermediul acestor teme a ajutat mai degrabă forțele stataliste. Nu aș vrea să critic unionismul, pentru că ar fi o lipsă de respect față de toți cetățenii de aici care se consideră români și care au nevoie de România. În schimb, cred că este necesar să atragem atenția că foarte multe dintre partidele politice care îmbrățișează unionismul o fac mai degrabă contextual și în interes electoral, decât pentru că așa simt. Unionismul și statalismul sunt folosite și în această campanie electorală ca vehicul electoral.”
