Până în 2018, Uniunea Europeană şi-a propus să investească peste șase milioane de euro în afaceri dezvoltate în sudul ţării, mai exact, în autonomia Găgăuză şi Taraclia. De la începutul acestui an, 30 de antreprenori au primit granturi de până la 18 mii de euro pentru procurări de tehnică modernă, care le-ar permite să-şi extindă businessul. Printre ei şi Constantin Filev, proprietarul unei sere de creştere a legumelor care în primăvară a primit din partea contribuabililor europeni 180 de mii de lei. Cum au fost cheltuiţi aceşti bani, aflaţi din reportajul Dianei Răileanu:
Mihai Barbănouă este mecanizator de profesie. Până nu demult a muncit în Federaţia Rusă – tot la volanul tractorului. La începutul anului a revenit acasă şi… nu a mai plecat.
Proprietarul serei de la marginea oraşului Comrat tocmai îşi cumpărase un tractor nou, dintr-un grant european, şi era în căutarea unui tractorist. Mare noroc, spune Mihai Barbănouă: „Nacialiniku (şeful), să zicem aşa, e băiat de treabă. Nu ne obijduiește în privinţa la bani. Se comportă frumos cu noi. ”
Europa Liberă: Câţi ani aţi lucrat în Federaţia Rusă?
Mihai Barbănouă: „Cred că în jur de zece ani. Cum nu ar fi, e mai bine acasă. M-am gândit că copilul trebuie să crească în faţa părinţilor. Acum este Skype, vorbsc pe Viber, fac bani, dar copiii nu-i văd cu anii.”
Europa Liberă: Cum aţi aflat de acest loc de muncă?
Mihai Barbănouă: „Mă cunosc de mult timp cu Constantin şi el a cumpărat tractorul. La anii lui v-aş spune că puţini pot să se ocupe cu aşa ceva. Aici e multă responsabilitate. Dacă ar fi o susţinere financiară din partea statului, cred că s-ar putea de făcut ceva mai mult.”
Tractorul nu este singurul utilaj agricol pe care Constantin Filev, proprietarul serei, l-a achiziționat din grantul de 180 de mii de euro oferit de Uniunea Europeană. Şi-a mai luat o centrală termică şi speră pe viitor să poată creşte legume tot anul, nu doar din aprilie până în octombrie. În plus, are de gând să-şi diversifice gama de zarzavaturi cultivate: de la castraveţi şi roşii cherry până la pătrunjel şi mărar.
„Din grantul european oferit prin programul SARD am primit 9 mii de euro. Cu şapte mii de euro am cumpărat tractorul, iar cu alte două mii cazanul pentru încălzirea serei pe timp de iarnă. Fiecare din aceste utilaje sunt foarte importante pentru noi. Cazanul ne va permite să prelungim perioada de cultivare. În ce priveşte tractorul, până nu demult trebuia să-l închiriem tocmai de la Chişinău pentru a lucra pământul. Costurile erau foarte mari, prin urmare, e un mare plus că avem acest tractor.”
Astăzi, în sera lui Constantin Filev lucrează trei localnici. Antreprenorul îşi propune să mai angajeze doi oameni şi să mărească suprafaţa de cultivare. Sera lui se întinde pe un hectar şi „produce” aproape 50 de tone de roşii.
Printre angajaţii lui Filev se numără şi Olga Davîdov - are 29 de ani, iar acasă are de hrănit patru guri, cel mai mic copil având un an:
„În trecut am lucrat chelner la un bar din localitate. Patru ani mi-au fost de ajuns. Mi-au trebuit nervi de fier pentru această slujbă. S-a întâmplat ca unii clienţi să sară la bătaie. Aici se lucrează mult mai uşor, e linişte, ne dau salariul la timp şi nimeni nu ne ceartă.”
Pe lângă faptul că primesc granturi pentru a-şi dezvolta afacerilor, antreprenorii din Găgăuzia şi Taraclia mai beneficiază şi de serviciile unui consultant, care îi învaţă cum să ocolească greşelile ce pot dăuna afacerilor, spune Anatolie Terzi, managerul proiectului „Susţinerea agriculturii şi dezvoltării rurale în Găgăuzia şi Taraclia”, pe scurt, SARD:
„Avem o echipă de experţi care sunt gata să sară în ajutorul antreprenorilor când aceştia întâmpină vreo problemă, la înregistrare, în relaţia cu Fisc-ul sau alte instituții de stat. Deci, noi nu-i lăsăm de izbelişte după ce le-am oferit banii, pentru că suntem interesaţi ca afacerile să fie durabile şi după ce se va încheia proiectul. De asemenea, sunt câteva condiţii pe care trebuie să le întrunească un antreprenor ca să obşină bani europeni: să aibă înregistrată afacerea în autonomia Găgăuză sau Taraclia, să contribuie şi el cu bani, cel puţin 20 la sută din suma grantului, şi să creeze minimum trei noi locuri de muncă.”
Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru autonomia Găgăuză este cel mai de anvergură de până acum. Din 2016, peste 6 milioane de euro aşteaptă să fie cheltuiţi pentru dezvoltarea infrastructurii, crearea a noi locuri de muncă şi noi oportunităţi pentru fermieri. În martie, când primii antreprenori au beneficiat de granturi din partea UE, başcanul Găgăuziei, Irina Vlah, declara că locuitorii regiunii „nu au mai avut până acum asemenea posibilităţi”.
