„Astăzi tentația iliberalismului este extrem de mare”, a explicat președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei comemorării victimelor fascismului și comunismului. 23 august este „o data fatidică în istoria României”, crede președintele, argumentând că la 23 august 1939 a fost semnat așa numitul Pact Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune între două dictaturi, una fascistă și cealaltă comunistă, Germania lui Hitler și Uniunea Sovietică sub Stalin. Împărțirea sferelor de influență între cele două state a grăbit pierderile teritoriale suferite de România, inclusiv Basarabia, pentru salvarea căreia românii n-au tras niciun glonț în 1940.
Apoi, la 23 august 1944, are loc lovitura de stat la care au participat Regele Mihai și liderii partidelor democratice, prin care a fost arestat șeful guvernului, mareșalul Ion Antonescu. În această zi, la ora 22, Regele Mihai a citit vestita proclamație către țară prin care a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu Germania și armistițiul cu Națiunile Unite. Partidele care se opuneau războiului, Partidul Național Țărănesc, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat și Partidul Comunist formaseră cu câteva luni în urmă Blocul Național Democratic. Pe urmă, la 31 august, Armata Roșie a ocupat Bucureștiul, iar trupele sovietice care au venit în număr mare în România tratau lucrurile, ca și cum era vorba despre un teritoriu cucerit. Așa a ieșit România din dictatura antonesciană și a intrat aproape direct sub dictatura comunistă.
De altfel, după cum scria recent profesorul Oliver Jens Schmitt de la Viena, în cartea sa “România în 100 de ani”, în acest centenar, țara a avut mai mulți ani de dictatură decât de democrație.
Reprimarea în forță a mitingului din 10 august, amintește cumva despre înclinația spre autoritarism a multor politicieni în ultimii 100 de ani. Este și motivul pentru care Klaus Iohannis vorbește despre tentația iliberalismului. Iliberalismul este definit ca sistem hibrid, în care au loc alegeri democratice, dar libertățile sunt puse sub semnul întrebării. Ungaria este exemplul cel mai apropiat de România, care le demonstrează liderilor autohtoni că în Uniunea Europeană ar putea fi permis un regim cu tente autoritariste, din care eventual să lipsească statul de drept, adică justiția independentă.
Președintele Iohannis a precizat însă în mesajul său de astăzi că România nu-și poate „permite” să renunțe „la angajamentele asumate odată cu integrarea în Uniunea Europeană și nici o revenire la practicile care au caracterizat regimul comunist”. Mai mult, șeful statului a declarat că „generația actuală trebuie să rămână activă în lupta pentru apărarea democrației și a statului de drept, să-i omagieze pe cei care au făcut posibilă România de astăzi” și chiar să „acționeze” pentru „întărirea instituțiilor” și a „poziției statului român pe plan extern”.
Klaus Iohannis spune cât se poate de direct că democrația trebuie încă apărată, sugerând că e nevoie în continuare de proteste, tocmai pentru a nu pierde ceea ce a câștigat țara în anii de după aderarea la Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, România să învețe din lecțiile istoriei, pentru a nu le repeta.
