Președintele Klaus Iohannis a sesizat prea târziu Comisia de la Veneția. De un an și jumătate a anunțat convocarea unui referendum, dar nu a făcut-o nici până acum. Nemulțumirile sunt formulate de Ioana Ene-Dogioiu într-un comentariu apărut pe site-ul ziare.com. În opinia sa, promulgarea „forțată”, cum a spus președintele, a legii privind organizarea judiciară reprezintă o uriașă înfrângere. Nu a putut evita promulgarea? Ideea este să nu ajungi la promulgare și „si sub nicio forma să nu ajungi acolo fără luptă”. „După mine, scrie Ioana Ene, Iohannis este președintele ideal pentru PSD, comod, inabil, dispus să semneze orice și, mai ales, unul care nu știe ce ușor de dominat e PSD, un partid plin de tabere, de fisuri, de trădători, incapabil de luptă strânsă și pe termen lung”.
„Mai bine demisiona decât să semneze un decret care pune procurorii la mâna ministrului Justiției (...) Și alegerile prezidențiale ar fi prins un PSD fără candidat, cu Occidentul în cap, cu societatea antagonizată și în plină concurență cu ALDE”. Jurnalista care îl judecă atât de aspru pe șeful statului strecoară și o temere încă mai gravă: nu cumva să fie vorba de „un blat”.
Sunt și alți analiști care suspecteză înțelegeri de culise. Tudorel Urian observă în articolul publicat pe site-ul marginalia aproape o „resemnare a PSD în fața ideii de a pierde puterea”. Or așa ceva nu ar putea avea decât o singură explicație: probabila defectare din coaliție a partenerului de guvernare, Călin Popescu-Tăriceanu, cu tot cu ALDE. Probabil nu pe degeaba. Comentatorul crede că între președinte și Tăriceanu e o legătură mult mai strânsă decât lasă să se vadă retorica neobosită privind „statul paralel”. Mai pe șleau, actualul șef al Senatului ar putea spera la postul de premier, după ce va fi primit mai întâi o funcție de seamă în PNL. Așa s-ar explica subita agitație din rândul foștilor membri ai Partidului Democrat-Liberal, actualmente în PNL, care, scrie Urian, și-ar fi dat seama de capcana în care au nimerit. N-ar fi exclus ca, la o adică, aceștia să treacă de partea celorlalte partide din opoziție, mai ferme în poziția anti-PSD.
Oricum ar sta lucrurile, pentru Andreea Pora, de la revista 22, e limpede că, dintr-o dată, totul pare să-i stea împotrivă lui Liviu Dragnea. Nu a reușit să treacă prin ordonanță de urgență codurile penale. Nu a putut nici măcar să obțină semnătura ministrului de justiție sau a vreunui secretar de stat pe proiectul ordonanței care instituia grațieri și amnistii. Pe deasupra, Curtea Constituțională a mutat la sfârșitul lui septembrie dezbaterea sesizărilor pe codurile penale și a mai decis și alte lucruri care îi taie liderului social-democrat schemele alimentare a partidului cu bani publici. Liviu Dragnea e tot mai nervos, nu-i mai reușesc glumițele și ironiile, „camarazii și slugoii dau îndărăt, par că-l lasă din brațe. Nu de tot, doar așa cît să vadă publicul de aici și cine trebuie de dincolo, din Europa și de peste ocean”. „O fi efectul raportului preliminar al Comisiei de la Veneția? Greu de spus. Dar ceva e, că prea se vede cum s-a ridicat piciorul de pe accelerație. Prea se leagă toate”.
