Ion Chicu: „Unde-i lupta cu corupția? Nu au revenit schemele din perioada istoriei de succes la vamă?”

Inflația, recesiunea, împrumuturile la dobânzi record, toate acestea conturează un scenariu economic sumbru. Resursele R. Moldova sunt foarte limitate, iar dacă partenerii occidentali nu se vor implica și nu vor ajuta, autoritățile statului nu vor face față numărului mare de refugiați. Despre economie în contextul războiului din Ucraina, o convorbire cu fostul premier Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării.

Ion Chicu: „Deja putem vorbi despre un impact. Și pe termen scurt, și chiar pe termen mediu ne influențează aceste procese, noi putem vedea că chiar și sub aspect de exporturi pe piața răsăriteană deja avem probleme. Încercăm toate căile de ocolire a acestui teritoriu vast, care este Ucraina, dar vedem ce se întâmplă, de exemplu, la frontiera poloneză cu Bielorusia, că stau kilometri întregi, zeci de kilometri de TIR-uri, inclusiv foarte multe moldovenești cu produse de-ale noastre. Mă refer, în primul rând, la fructe, la merele care stau. Iată, la nord, discutam zilele acestea cu oamenii de acolo, frigiderele încă sunt pline cu mere, care sunt destinate Rusiei, pieței rusești. Iată, multe TIR-uri stau acolo și, bineînțeles, impact este. Nu în ultimul rând, ba chiar printre primele rânduri trebuie să menționăm impactul sectorului energetic, pentru că prețurile și așa erau extraordinar de mari, acum și mai mult cresc, și asta ne va afecta și mai mult, luând în considerare faptul că nu este o alternativă pe termen scurt la aceste surse de resurse energetice.”

Europa Liberă: Dar e nevoie de această alternativă pentru importul de resurse energetice?

Ion Chicu: „Evident că este nevoie de alternativă la toate livrările. Până când, dacă analizăm din punct de vedere economic, nu găsim altă alternativă, dar trebuie să continuăm să dezvoltăm infrastructura fizică. Vorbeam de mai multe ori, chiar și aici la Dvs. în studio despre gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, acum vorbim despre proiectul de conectare a sistemului energetic al Republicii Moldova cu cel european. Noi semnaserăm cu ceva timp în urmă acel acord de finanțare din partea Băncii Mondiale a Republicii Moldova de 60 de milioane pentru construcția liniei Vulcănești-Chișinău, înțeleg că a fost adjudecat acest contract, sper că vom ajunge să-l implementăm. Asta înseamnă că noi cumva extindem posibilitățile de furnizare, dar nicidecum nu înseamnă că trebuie să renunțăm la ceea ce-i mai ieftin. Deci, impactul va fi enorm, iarăși vedem și mișcările acestea evidente de a reconfigura cumva arhitectura mondială economică, financiară, aceste inițiative de a trece achitările, de exemplu, pentru resurse energetice în rubla rusească. Aici tot este un impact, de aceea bineînțeles că pe termen scurt și mediu acest război ne va afecta foarte mult.”

Europa Liberă: Cel mai probabil, acele sancțiuni economice care au fost impuse Federației Ruse pe parcursul, iată, mai mult de o lună de când a izbucnit acest război ruso-ucrainean, acele sancțiuni vor face Rusia să-și schimbe atitudinea față de partenerii pe care îi are, inclusiv mă refer la Republica Moldova?

Ion Chicu: „În primul rând, dacă vorbim despre raportul, toate relațiile pe care le avem noi, nu ar trebui să-și schimbe, pentru că noi am declarat foarte clar că noi ne menținem neutralitatea și din acest punct de vedere noi susținem totalmente poziția autorităților Republicii Moldova, declarată pe 24...”

Europa Liberă: Republica Moldova nu se regăsește în lista țărilor neprietenoase Federației Ruse.

Ion Chicu: „Nu se regăsește, am declarat o poziție neutră. Ce e de remarcat, e că și partenerii noștri importanți occidentali au declarat oficial că respectă acest statut de neutralitate. Ne amintim de vizita secretarului de stat Blinken la Chișinău, care, dacă nu greșesc, cam prima dată am auzit noi așa declarații din partea unui înalt oficial american, că ei respectă statutul de neutralitate. Deci, toate acestea cumva sau poziționarea de moment a Republicii Moldova nu trebuie să implice sancțiuni, cu atât mai mult că noi nu ne-am aliniat la sancțiuni împotriva Federației Ruse, dar asta nu înseamnă că noi nu vom suferi din cauza evenimentelor din regiune.”

Europa Liberă: Dar cum va continua această cooperare între Chișinău și Moscova, dacă cel puțin tranzitul este blocat pe teritoriul Ucrainei și o parte din exporturi vor avea de suportat cheltuieli mai mari?

Ion Chicu: „După cum spuneam, transportatorii încearcă să găsească căile acestea de ocolire. Acum, din câte înțelegem, una din căile de ocolire este prin România și mai departe prin Ungaria, Slovacia și, respectiv, Polonia, Bielorusia, cam acesta-i traseul cel mai apropiat posibil. Clar că costurile au crescut considerabil și, din păcate, aceste creșteri de costuri se pliază și pe creșterea costului de transport pe care am avut-o tot anul trecut, de exemplu, din China, din India, pentru că au crescut enorm costurile de livrări spre Republica Moldova. Costul livrării unui container din China era maximum 3 mii de dolari, acuma-i 10, 15 mii de dolari în dependență de... Deci, acestea-s lucruri care se întâmplă indiferent de acest conflict din Ucraina.

Bineînțeles, în aceste condiții vor crește costurile pentru livrare și prețul final, dar, pe de altă parte, înțelegem că nimic ieftin deja în Rusia n-o să mai ajungă. Adică, potențialii concurenți, pentru că dacă, iarăși am făcut trimitere la mere, de exemplu, concurenți ar fi polonezii care nu mai nimeresc pe piața rusească, bineînțeles, de aceea aici avem, pe de o parte, creșterea costurilor, pe de altă parte, oportunitatea de a livra pe această piață pe care noi nu trebuie s-o pierdem până la urmă.”

Europa Liberă: Dar dacă se devalorizează în continuare rubla rusească, atunci cum vor fi achitate costurile pentru marfa moldovenească?

Ion Chicu: „Da, imediat după începerea acestui război și introducerea sancțiunilor rubla s-a devalorizat, dacă nu greșesc, cu mai mult de 20%. După aceste anunțuri că furnizorul de energie electrică către Europa dorește să fie achitat consumul în ruble rusești, practic a fost, așa, o corecție, rubla mi se pare că a ajuns la 95 dolarul acum. Deci este o corecție acolo, dar nu este prima dată când cursul acestei valute, a rublei rusești, cunoaște asemenea șocuri.”

Europa Liberă: Bine, dar agenții economici iau în calcul riscurile acestei scăderi?

Ion Chicu: „Bineînțeles, ele sunt introduse în contracte, se iau în calcul, pentru că până la urmă noi o să continuăm să vindem rușilor contra valută, dar dacă va fi o oarecare stabilitate a acestei valute rusești, bineînțeles că nu exclud că vom avea relații și în ruble rusești. E clar că primul lucru la care ne-am gândit când a fost anunțul acesta că ei vând gazul doar pe ruble, ne-am gândit cum o să achităm. Vreau să vă spun că pentru noi nu este o noutate, Moldovagaz achită în ruble rusești de mai mult timp. E adevărat, nu tot volumul, dar achită în ruble rusești. De aceea, eu cred că nu este aceasta cea mai mare problemă la momentul de față.”

Europa Liberă: Dar referitor la importul de resurse energetice din Federația Rusă, credeți că se va menține o normalitate sau ar putea să apară anumite deficiențe?

Ion Chicu: „M-ați întrebat în lucru care tot mă pune pe gânduri, pentru că chiar ieri am ascultat atent adresarea președintelui Zelenski către summitul Uniunii Europene și de fiecare dată, în fiecare zi el cere insistent ca Europa să nu procure de la ruși gaz, petrol și ce mai cumpără ei, dar inclusiv gazul care trece prin conductele de pe teritoriul Ucrainei. Iată avem deja o lună de război, din păcate, dar n-am auzit că măcar o magistrală din astea să fie oprită sau atacată, deși mai multe elemente din infrastructura Ucrainei au fost chiar de ucraineni intenționat aruncate în aer, poduri și ce mai sunt acolo. Deci e straniu că acest tranzit de gaze naturale continuă pe teritoriul Ucrainei, fiind conștienți de faptul că, de fapt, rușii primesc bani pentru acest gaz. De aceea, eu nu știu cât o să dureze acest lucru, nu-i exclus că la un moment dat ucrainenii vor decide să stopeze aceste exporturi. E greu de spus, nu putem fi siguri absolut și aici ne gândim iarăși la acele magistrale sau conducte pe care le avem alternative, pe fundul Mării Negre avem acel gazoduct care a fost construit ca alternativă și care intră prin sudul Republicii Moldova. E adevărat că tot are de parcurs niște porțiuni de teritoriu ucrainean, dar este riscul că nu vom avea posibilitate să fim aprovizionați cu gaz, chiar dacă nu-l cumpărăm de la ruși.”

Europa Liberă: Problema e că, în caz că se agravează situația referitor la importul de gaze rusești, atunci va fi un mare semn de întrebare cum va activa centrala de la Cuciurgan și, mai ales, cum va fi aprovizionată populația Republicii Moldova cu energie electrică.

Ion Chicu: „Sunt multe semne de întrebare aici. Într-adevăr, o întrerupere eventuală, nu dă Doamne, a livrărilor de gaze pune sub pericol livrările de energie electrică de la Cuciurgan, pentru că acum nici alternativa din Ucraina nu pare fezabilă, luând în considerare evenimentele care se întâmplă acolo. De aceea, alternativă nu prea este. Da, este riscul mare și asta iarăși se pliază pe alte crize, pentru că noi din aprilie deja vom plăti peste o mie de dolari pentru mia de metri cubi, în rezultatul negocierilor pe care le-am avut toamna trecută, de la 1 aprilie s-a schimbat și formula de stabilire a acestui preț. Slab îmi imaginez cum o să putem noi să achităm acest preț în primul rând și în al doilea...”

Europa Liberă: Dl Ceban de la Moldovagaz a dat asigurări că vor fi făcute achitările la timp.

Ion Chicu: „Dl Ceban cunoaște bine situația, dă asigurări, dar nu am văzut măcar o lună Moldovagaz să achite livrările fără suportul din partea bugetului de stat care nu va mai fi de la 1 aprilie. Din câte știți, nu vor mai fi aceste compensări, dar din decembrie încoace din buget am achitat în fiecare lună ca să putem acoperi costurile.”

Europa Liberă: Și s-a subțiat rău de tot bugetul?

Ion Chicu: „O să revenim la buget, dar să ne oprim un pic la problema gazelor. Deci, noi vom avea dificultăți mari ca să putem plăti acest preț, facem abstracție de posibilitatea de livrare fizică.”

Europa Liberă: OK, se termină sezonul rece, vine sezonul cald și atunci consumul va fi mai mic.

Ion Chicu: „Aici e și eroarea gravă pe care o facem, dacă considerăm că nouă gaz ne trebuie numai iarna, nouă să ne fie călduț, dar agenții economici?”

Europa Liberă: Întreprinderile lucrează pe gaz întregul an, da.

Ion Chicu: „Trebuie să înțelegem lucrurile. Și da, noi iarna am plătit rușilor cu peste 400 de milioane de dolari mai mult pe gaz decât iarna trecută, deci cu 400 de milioane de dolari mai mult decât iarna trecută. Apropo, acesta-i echivalentul acelei datorii discutate, părții principale a datoriei care era discutată, pe care trebuia să facem audit până la 1 mai ș.a.m.d. Rușii au făcut ce au făcut, dar iarna asta ne-au luat bani cât o datorie întreagă, dar, totodată, datoria încă rămâne valabilă, cu audit sau fără audit. Deci, aici sunt multe întrebări, mai ales că nu este clar care este perspectiva acestui contract care, chipurile, a fost prelungit pe 5 ani, pentru că nu vom avea până pe 1 mai acel audit și, respectiv, nu vom avea reglementată datoria, deci sunt mai multe întrebări.”

Europa Liberă: Dar pentru Dvs. a devenit clar de ce totuși partea rusă, Gazprom-ul nu era atât de încântat de acest audit?

Ion Chicu: „Din câte înțeleg, la fiecare ședință a Consiliului de Administrare, la toate adunările care se făceau nu se punea întrebarea referitoare la existența acestei datorii, pentru că până la urmă este vorba de operațiuni de livrare a gazului care este luat la evidență inclusiv la vamă.”

Europa Liberă: Dar cum au apărut aceste datorii?

Ion Chicu: „Am vorbit de atâtea ori despre acest lucru, este cunoscut faptul cum au apărut, Gazprom livra părții drepte a Nistrului gaz și partea dreaptă nu achita, din astea 400...”

Europa Liberă: Părții stângi?

Ion Chicu: „Părții drepte, partea stângă o lăsăm deoparte. Noi nu vorbim de acele 7 sau 8 miliarde, noi vorbim de...”

Europa Liberă: Dar nu s-a achitat pe parcursul a câți ani?

Ion Chicu: „Pot să vă spun că nu s-a achitat din aceste plus/minus 430 de milioane de dolari care au fost ale părții drepte, 393 de milioane sunt acumulate în perioada 2011-2015. Deci, 393 din 430 sunt acumulate în perioada istoriei de succes.”

Europa Liberă: Și încă 57 de milioane?

Ion Chicu: „O parte în 2007 au fost acumulate, o parte acum la sfârșitul lui august, dacă nu greșesc, dar 393, adică 93% sunt din toată datoria istorică...”

Europa Liberă: De ce Gazprom-ul n-a cerut atunci acele datorii?

Ion Chicu: „Gazprom-ul a introdus în contract această posibilitate de a deconecta Republica Moldova, înțeleg, în 2011, când expirase contractul semnat pe 5 ani în 2006, partea moldovenească a acceptat atunci, nu au cerut până acum din varii motive. Eu cred că ei aveau o strategie foarte clară, unul din elementele strategiei a fost preluarea Aeroportului din Chișinău de la acea putere care, chipurile, era proeuropeană, deci mai multe, dar din 2016 partea moldovenească, noi, partea dreaptă nu am acumulat niciun cent datorie, ba mai mult, de atunci din acea datorie acumulată în anii 2011-2015 mi se pare că în jur de 50 sau 60 de milioane de dolari au fost achitate chiar din datoria ceea.”

Europa Liberă: Dar nu e o poziție duplicitară?

Ion Chicu: „O fi.”

Europa Liberă: Acum, în 2022, în ianuarie o zi dacă se întârzie achitarea pentru Gazprom se închide robinetul și atunci ani în șir au lăsat ca datoriile să se acumuleze, ca după asta să devină o pârghie de a șantaja Republica Moldova?

Ion Chicu: „Este adevărat, o putem trata ca duplicitară, pentru că apare întrebarea: de ce, de exemplu, în 2016, 2017, 2018, când la Chișinău era la conducere Partidul Democrat, care nu era chiar mare prieten al Rusiei, de ce atunci rușii nu solicitau întoarcerea datoriilor?”

Europa Liberă: Și de ce nu solicitau?

Ion Chicu: „V-am spus. Probabil că aveau planuri, vedeau că se achită datoriile curente, se mai achită ceva din urmă, eu nu pot să spun, dar eu admit și am spus de fiecare dată că energetica este politică și noi, dacă suntem naivii care credem că n-o să utilizeze cineva împotriva noastră acest instrument, avem de plătit. Deci, atunci când mergi la negocieri și înainte de a urca în avion treci pe la tribuna parlamentului și spui că te duci să negociezi cu cineva care te șantajează, pe urmă ajungi acolo și zici că nu te interesează ce au făcut precedenții, nu recunoști datoriile și pe urmă începi a negocia o formulă pentru livrarea gazelor, după care ieși și zici că i-ai dominat, au acceptat propunerea noastră și iată acum avem 1.000 de dolari pe mia de metri cubi de gaz și asta înseamnă că noi plătim cel mai scump din Europa pentru gaz.”

Europa Liberă: Dvs. credeți că Gazprom-ul i-a prins pe picior greșit pe cei din Republica Moldova?

Ion Chicu: „Eu pot să cred diferite, dar eu văd că Republica Moldova plătește toată iarna mai mult decât țările din jur. Dvs. ce credeți?”

Europa Liberă: Eu cred că Rusia politic oricum avea în vizor și Republica Moldova.

Ion Chicu: „Bine, suntem bine politic atunci, dar plătim 1.000 de dolari. E OK formulat?”

Europa Liberă: Dar tot Dvs. ați spus ceva mai devreme că componenta economică e dominată politic?

Ion Chicu: „Da, în special în sectorul energetic și noi lucrul acesta trebuie să-l înțelegem. Și atunci când înțelegem situația în care ne aflăm, că furnizorul până când este unul și este monopolist, noi trebuie să fim raționali. Nu am fost raționali, din păcate.”

Europa Liberă: Toate aceste crize pot duce și către o criză alimentară?

Ion Chicu: „Din păcate, da. Având în vedere rolul și ponderea pe care o au Ucraina și Rusia pe piața internațională a produselor alimentare, se poate ajunge la o criză alimentară și noi vedem mai multe semnale, chiar declarații. Iată, Macron nu demult a declarat, alții, deci este o problemă și un risc major.”

Europa Liberă: Ziceam ceva mai devreme că o să revenim și la soarta bugetului. E o povara grea astăzi pe bugetul Republicii Moldova? Și cum vedeți Dvs. ca să ajungă mai multe venituri în haznaua statului?

Ion Chicu: „În primul rând, eu nu prea văd după deja un an și mai multe luni de mandat al dnei Sandu, după 7 sau 8 luni cât avem noul guvern, nu prea văd creșteri de venituri la buget în condițiile în care prețurile, inflația este foarte mare, evaluarea în vamă a produselor importate este cu 60-70% mai mare, nu mai vorbesc de produsele petroliere, eu nu văd creșterea veniturilor la vamă. Deci au pe primele 3 luni 20% creștere, dar valoarea în vamă...”

Europa Liberă: Și cum se explică acest lucru?

Ion Chicu: „Cum se explică?... Dar unde-s schemele? Dar unde-i lupta cu corupția? Oare nu au revenit schemele din perioada istoriei de succes la vamă? Verificați, faceți o interpelare la ministrul finanțelor și întrebați-l: cum e posibil ca veniturile la vamă să nu crească în condițiile în care, de exemplu, prețul unei tone de benzină anul trecut era 500, acum este 900? Pe asta se aplică TVA, se aplică acciză, de ce nu cresc veniturile la vamă? Pentru mine răspunsul este clar: corupție și furturi.”

Europa Liberă: Dar eu am informații de ultimă oră care arătau că totuși veniturile cresc.

Ion Chicu: „Veniturile au crescut cu 20% în condițiile în care valoarea în vamă a importului a crescut cu 60%. Asta nu-i creștere, asta-i diminuare. Trebuie să înțelegem lucrurile reale.”

Europa Liberă: Dar luați în calcul că s-a diminuat și importul de mărfuri?

Ion Chicu: „Nu cred că s-a diminuat importul în primele 3 luni substanțial, deloc nu cred.”

Europa Liberă: Dar pe piața petrolieră vă este clar ce se întâmplă și de ce nu se stabilizează prețul la carburanți?

Ion Chicu: „E greu să stabilizezi prețurile pe o piață atunci când este atât de volatilă pe plan extern, dar am spus foarte clar: da, noi depindem de evoluția prețurilor pe piețele internaționale, dar care este explicația rigidității acesteia în privința cotelor accizelor și TVA-ului la produsele petroliere? Pentru că noi am majorat de la 1 ianuarie accizele și continuăm să menținem 20% TVA-ul. Calculele deja le-am făcut, da? Suplimentar la ce era planificat în buget de la motorină și benzină în buget ar urma să ajungă încă 1,7 miliarde de lei doar de la creșterea acestui preț. S-a propus foarte clar: reduceți cu 50% acciza și TVA temporar până ce se duce această volatilitate, n-o să pierdeți foarte mult la buget...”

Europa Liberă: Dar în cifre cât s-ar pierde?

Ion Chicu: „Dacă diminuăm cu aceste 50% pe 3 luni, eu cred că nu vor acumula cu 1,7 miliarde mai mult, dar vor acumula, de exemplu, cu 300-400, dar asta-i suport agriculturii, transportatorilor, deci bani care-i trebuie economiei. Asta-i ideea.”

Europa Liberă: Dacă ați fi Dvs. în fruntea guvernului, ați face acest pas?

Ion Chicu: „Eu aș face asta imediat, până la 1 iulie, imediat. Pentru că, dacă ne-am planificat o creștere de 10% la buget și văd că ea-i de 200%, eu înțeleg că asta-i anormal și înțeleg de unde o iau. O iau de pe la agenții economici și de la consumatori. Nu funcționează așa mecanismul. Ei se bucură acum de o creștere neașteptată, dar ea lovește în același sector agricol, care, luând în considerare și riscurile securității alimentare, eu nu vreau să zic cuvinte tari, dar este o eroare maximă, o lipsă de viziune.”

Europa Liberă: Dar să vă duceți gândul până la capăt referitor la o eventuală criză alimentară, pentru că știți că imediat, dacă opinia publică este informată despre acest lucru, începe să intre în panică, să facă repede provizii de: crupe, făină, sare, zahăr, hrișcă, orez, ulei etc.

Ion Chicu: „Da, trebuie de specificat aici. Când vorbim de criză alimentară, noi nu vorbim exclusiv de Republica Moldova, vorbim pe plan internațional, pentru că însăși piața internațională este foarte mult dependentă de livrările din Rusia și Ucraina, atât sub aspect de produse agricole, cât și sub aspect de fertilizanți. Pentru că astăzi agricultură fără fertilizanții din Rusia și alți producători nu-i posibilă.”

Europa Liberă: 95 la sută din fertilizanți se importau din Rusia.

Ion Chicu: „Da, și vom fi și noi afectați. Dar dacă ne lăsăm cumva copleșiți de sentimentul acesta de panică și ne ducem și cumpărăm toată sarea din magazine, asta nu înseamnă că la toamnă o să avem ce mânca. Nu înseamnă asta, ci înseamnă că noi ca țară, ca guvernarea să se gândească că acum e primăvară, să vadă câte terenuri stau încă neînsămânțate; de văzut necesitățile și de stimulat acum producerea agricolă, că la toamnă au să fie prețuri enorme la produsele alimentare. Deci, chiar vom putea și vinde, nemaivorbind de autosuficiență. Dar dacă noi continuăm să ne bucurăm de acel un miliard pe care o să-l luăm în plus de la agricultori, sub formă de acciză și TVA la agricultură, noi la toamnă o să stăm cu banii aceștia iluzorii, dar o să mâncăm sarea pe care am cumpărat-o cu tonele acum. Iată ce o să facem. Aici guvernul trebuie să intervină. Revenind la veniturile bugetare: 1) nu se acumulează venituri la buget așa cum cel puțin nu se respectă tendința inflației și creșterii valorii în vamă; 2) noi am început să împrumutăm la niște rate inimaginabile de pe piața bancară, ca urmare a politicii absolut negândite a Băncii Naționale, au majorat rata de bază la 12,5...”

Europa Liberă: Rezervele oficiale ale Republicii Moldova au scăzut în mai puțin de o lună cu aproximativ 220 de milioane de dolari. Ce ar însemna acest lucru?

Ion Chicu: „O să ajungem și la asta. Revenim la rata de bază. Rata de bază, deci costul creditelor pe piața Republicii Moldova a fost majorat deja la 12,5, guvernul a împrumutat săptămâna trecută cu 14,3% de la băncile comerciale, ca să poată achita pensiile, salariile și alte obligațiuni. În septembrie anul trecut încă împrumutam pe 91 de zile cu 3,42. Simțiți diferența? Asta înseamnă că costul deservirii datoriilor crește substanțial.”

Europa Liberă: Cu 8 la sută ar fi crescut, da?

Ion Chicu: „Da, în dependență de maturitate, acolo cresc substanțial costurile respective, crește costul creditelor pentru agenți economici, pentru persoanele fizice etc. De ce se face lucrul acesta în condițiile când în Uniunea Europeană, care la fel este lovită de inflație, nu chiar în așa măsură, rata de bază este menținută de Banca Centrală Europeană la zero. La zero-i menținută, iar noi am majorat deja de la 2,65 la 12,5. Din ce cauză se face lucrul acesta?”

Europa Liberă: Am înțeles că au fost solicitări și din partea entităților bancare?

Ion Chicu: „Să majoreze rata de bază?”

Europa Liberă: Așa am înțeles.

Ion Chicu: „Nu poate să fie acest lucru. Pur și simplu, partenerii ca instrument îl utilizează – vreți să combateți inflația, scumpiți creditele, dar inflația la noi este generată nu de masa monetară aflată în circulație, că este excedent, dar din cauza prețurilor la produsele energetice etc. Noi o să distrugem economia total prin metodele acestea negândite, dar care lovesc din nou în buget. Mai departe, noi am fost atât de entuziasmați de aceste promisiuni de suport financiar de pe extern.”

Europa Liberă: Cu FMI se negociază...

Ion Chicu: „Unde-s 600 de milioane de euro, cu care Uniunea Europeană ne tot măgulea cu o săptămână sau cu două înainte de 11 iulie? Întrebați Ministerul Finanțelor dacă măcar un cent a venit de atunci. Nu vin, din păcate, banii aceștia. Cel mai recent, și ieri am văzut că până la urmă au confirmat și autoritățile din acel suport chiar pentru gestionarea crizei refugiaților, 20 de milioane au fost promise în cadrul vizitei dlui Borrell la Chișinău, a venit zero; au mai fost miniștri din alte țări care au promis. Deci, în afară de ceea ce ne-au dat cei din Țările Baltice, 100 de mii de dolari, restul n-a venit din milioanele celea nimic până când pentru aceiași refugiați, dacă vorbim de dimensiunea monetară, merge din bugetul nostru.”

Europa Liberă: Dvs. lăsați să se înțeleagă că aceasta e o povară financiară pentru Republica Moldova?

Ion Chicu: „Desigur că este o povară financiară pentru Republica Moldova, în special pentru autoritățile locale.”

Europa Liberă: Și ar trebui aceste organisme europene, internaționale nu doar să vorbească, dar și să ofere acest sprijin financiar, da?

Ion Chicu: „Da, în afară de vizite frumoase... Eu înțeleg că banii aceștia au să vină cândva, este o mare birocrație, dar acum ne trebuie, pentru că-s 100 de mii de refugiați pe teritoriul țării noastre și ei acum necesită acest suport. Da, noi primim zeci de tone de ajutor umanitar, dar până la urmă este vorba și de componenta financiară. Și, din păcate, o să vedeți că pentru noi, dacă primele 2-3 săptămâni era, bineînțeles, un entuziasm foarte explicabil, o să devină o povară. Noi deja nu că vreau să zic că o să obosim, că noi o să ajutăm atât cât o să fie posibil, dar deja nu-i posibil țara să țină această povară. De ce? Pentru că acestea sunt toate elemente care pun presiune pe buget, venituri suplimentare nu se văd, pentru că, după cum am spus, gestionarea este așa cum o vedem. Da, acum încă mai avem luna martie, încasările la fisc sunt foarte bune, pentru că se achită și impozitele pe venit pe rezultatele anului trecut, care a fost un an excepțional pentru economia țării, dar mai departe ce facem?”

Europa Liberă: A fost favorabil și din punct de vedere climateric pentru agricultură, anul acesta semnele sunt mult mai triste.

Ion Chicu: „Exact. Și cel mai grav la capitolul respectiv e că, iată, noi începem deja perioada caldă a anului, când trebuie să demareze lucrările la obiectivele de infrastructură, drumuri etc., nimic nu se întâmplă, nu se încheie contracte, pentru că au stopat negocierile cu aceiași finanțatori europeni pe sectoarele de drum despre care vorbim le-au stopat și nu merg. Deci, noi nu o să avem lucrările acestea în domeniul infrastructurii, care, de fapt, au fost motorul în 2020, care ne-a permis atunci să supraviețuim, că doar înțelegeți bine, construcția de drumuri nu înseamnă doar ramura aceasta, sunt sectoare colaterale care dau locuri de muncă ș.a.m.d. Aici e cel mai grav. Eu nu văd din punctul acesta de vedere o activitate, o strategie clară.”

Europa Liberă: Dar se așteaptă și negocierea cu FMI și se așteaptă și venirea unei tranșe semnificative, și am mai înțeles că macrofinanciar totuși vin bani și din partea Uniunii Europene?

Ion Chicu: „Da, am văzut că a fost misiunea FMI, nu am văzut prea multe detalii despre ce au discutat, cu cât vor majora ei pachetul acela sau va fi ceva suplimentar. Să admitem că au să ne dea ei împreună cu toți încă 500 de milioane de nu știu ce acolo.”

Europa Liberă: Poate și mai mult...

Ion Chicu: „Dă Doamne, dar, judecând după experiența precedentă, eu nu văd cât de repede se va întâmpla asta.”

Europa Liberă: E situație de război în regiune, se mai schimbă un pic și atitudinea.

Ion Chicu: „Eu vreau să cred și să fiu optimist ca Dvs., dar vizita lui Borrell la Chișinău a fost cu 3 săptămâni în urmă și de atunci încă niciun cent nu a venit. Deci nu trebuie să ne facem iluzii, pentru că eu nu spun asta intenționat, dar asta-i important să luăm în calcul atunci când ne facem planurile noastre. Ne-au promis 20 de milioane, dacă-i aștepți peste o săptămână - îți faci un plan, iar dacă știi că vor veni peste două luni - îți faci cu totul alt plan, altfel nu poți gestiona. Același lucru e și cu FMI-ul, și cu toată asistența aceasta. Dar dacă n-o să pornim economia să lucreze, n-o să mergem cu investiții în infrastructură, nu ne salvează niciun... Eu am mai spus, nu știu dacă în emisiune la Dvs., tot ce primim noi de peste hotare, asta-i maximum 10% din necesitățile noastre, restul noi, dacă nu muncim, rămânem...”

Europa Liberă: Dar v-am întrebat despre rezervele valutare.

Ion Chicu: „Rezervele valutare din decembrie sau din ianuarie până acum au coborât de la 4 miliarde și 30, dacă nu greșesc, la 3 miliarde 400. Niciodată în istoria Republicii Moldova în 4 luni...”

Europa Liberă: Când a dispărut miliardul, tot așa a scăzut.

Ion Chicu: „Nu, n-a scăzut așa.”

Europa Liberă: A scăzut, e comparabilă situația.

Ion Chicu: „Măcar atunci era clar că s-au furat pur și simplu, aici s-au dat pe... Deci, cu 600 de milioane de dolari au scăzut rezervele valutare. Eu știu unde-s banii aceștia. Ei au plătit Moldovagaz, Gazprom-ului, am spus, 400 de milioane într-o iarnă mai mult ca iarna trecută. Această valută n-a venit la noi în țară pe parcursul respectiv, n-am primit nici din creditele, nici din granturile care erau promise, respectiv am luat din rezerve și le-am dat rușilor pe gaz. De aceea au și scăzut rezervele. Dacă o să continue această tendință, o să se aprindă becușorul cela roșu, o să înceapă presiune pe moneda națională ș.a.m.d. Alt factor care ar explica această tendință, posibil că sunt intervențiile Băncii Naționale de a menține cursul valutei naționale, ca să nu explodeze prețurile și mai mult.”

Europa Liberă: Mențin cursul artificial?

Ion Chicu: „Nu vreau să vin cu date speculative, dar factorul principal care a influențat diminuarea atât de drastică a rezervelor valutare este faptul că noi am plătit cu 400 milioane de dolari mai mult rușilor decât iarna trecută. Aceasta-i valută care se ia și dacă ea nu intră în țară, înseamnă că o pierdem.”

Europa Liberă: Rectificări la buget trebuie făcute și ar ajuta acest lucru?

Ion Chicu: „Este absolut necesară rectificarea. Eu speram că au s-o facă în martie, probabil din cauză că a venit misiunea FMI și trebuie renegociat acordul au mai lăsat-o, dar foarte multe autorități locale deja au consumat tot ce-i planificat pe an pentru resursele energetice, de exemplu. Deci este o problemă majoră pe partea de bugete locale. Mai departe, și am auzit și reprezentanții guvernului, avem o altă problemă acum – agenții economici care au semnat anterior contracte cu statul pentru livrarea de mărfuri și servicii sau care acum urmează să participe la licitații sunt foarte reticenți, pentru că prețurile zboară în sus, ei nu pot semna un contract, de exemplu, că vor livra cartofi la grădiniță, la spital sau în altă parte cu 5 lei, dacă vor fi 7, 8, 9 lei și ei nu vor putea onora contractul. Și aici avem o problemă majoră, respectiv și aici trebuie rectificare și de gândit cum de rezolvat această problemă. Rectificarea este absolut necesară. De ce întârzie? Cred că din cauza negocierilor cu FMI, dar eu iarăși cu colegii tot timpul... Și am ajuns odată la o înțelegere cu FMI-ul: «Voi aveți calendarul vostru, noi îl avem pe al nostru. Dacă voi nu vreți să-l ajustați pe al vostru cu al nostru, înseamnă că este problema voastră». Deci trebuie să discutăm reieșind din problemele pe care le avem. Dacă noi am renunțat la rectificare din cauză că FMI-ul trebuie să vină, nu știu dacă e bine.”