Din Registrul de Stat al Alegătorilor se poate afla că în R Moldova ar fi 3 265 790 de alegători. Ei sunt asteptati la vot în ziua de 24 februarie pentru a alege componenta noului Legislativ al RM. În definitiv, ce este Parlamentul? Este o instituţie de bază pentru orice democraţie, formată din 101 deputati, aleşi direct de către cetăţeni. În atribuțiile sale intră adoptarea legilor, modificarea celor existente sau anularea legilor vechi. În R Moldova cuvântul „politică” a căpătat conotații negative. Cateva luni de dinainte de alegeri perioada este critică, presa acordă o importanță deosebită partidelor și politicienilor care vor un mandat de deputat. Este, deci, perioada cea mai importantă în care poate fi atrasa atenția cetățenilor și îi poate determina să se implice în viața cetății. Sociologul Ion Jigău constată un haos pe scena politică.
Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. această campanie electorală?
Ion Jigău: „Foarte mare haos. Din simplul motiv că s-a perturbat tot ce cunoșteau oamenii până acum. Ei se orientau la liderii naționali, iar acum au apărut, mă rog, și circumscripțiile, care sunt croite anapoda și oamenii care s-au aventurat acolo...”
Europa Liberă: De ce ziceți că ar fi o aventură ca să candidezi într-o circumscripție?
Ion Jigău: „Chiar în raionul lor persoane importante cum ar fi, cel puțin în majoritatea raioanelor, președintele de raion nu este cunoscut. Deci, să te lansezi, să te aventurezi într-o campanie când nu ești cunoscut...”
Europa Liberă: Dar el reprezintă un partid.
Ion Jigău: „Și dacă reprezintă un partid? Partidul cât de cât este cunoscut, dar oamenii lor de pe loc, deoarece cei din națională îi eclipsau, cei de pe loc aproape că nu sunt cunoscuți. În cel mai bun caz, te cunosc un 5% din circumscripție sau chiar mai puțin, dar a te cunoaște, asta încă nu înseamnă că au încredere și nu înseamnă că vei fi votat.”
Europa Liberă: Dar până la 24 februarie există timp suficient ca alegătorii să-și cunoască candidatul care vine să ceară mandatul în circumscripție?
Ion Jigău: „Sunt de acord. Dar pentru asta trebuie resurse. În primul rând, umane, idei care l-ar deosebi de alții și pe urmă – de ce nu? – și niște gologani. Mă rog, cu bani și cu cadouri mai poți cumpăra ceva și asta ar putea fi decisiv, adică să nu fie cunoscută o anume persoană, dar dacă vine cu multe cadouri electorale s-ar putea să câștige.”
Europa Liberă: Ați înțeles, de exemplu, ideea de ce unii fruntași ai partidului candidează și pe listă de partid, și în circumscripție?
Ion Jigău: „Problema aici se rezolvă simplu. Dacă el chiar nu câștigă în circumscripția uninominală, el acumulează mai multe voturi care se duc și în punguța partidului, iar dacă câștigă în circumscripția uninominală, el alege circumscripția uninominală și atunci eliberează locul de pe listă și intră mai mulți. Acesta este secretul acestui fenomen.”
Europa Liberă: Dar am auzit părerea alegătorului care zice că, dacă el îl simpatizează pe unul din politicieni care e pe listă, de ce ar trebui să-l voteze și în circumscripție?
Ion Jigău: „Oamenii încă nu s-au descurcat ce înseamnă asta. Din punctul de vedere al tehnologiilor electorale, liderii de partid procedează corect. Dacă câștigă în circumscripția uninominală, eliberează locul de pe listă și cel mai de jos trece mai sus pe listă, iar dacă nu câștigă, dar acumulează niște voturi, oricum vine în punguța listei.”
Europa Liberă: Ce părere aveți despre oferta concurenților electorali? Ce vând ei astăzi alegătorului?
Ion Jigău: „Aer, deocamdată, aer. A realiza niște idei fără voință politică, fără suportul societății este foarte greu. Totuși, noi avem
Trebuie să îmbunătățim sistemul medical, ocrotirea sănătății, sistemul social de susținere...
foarte mulți plecați, iar acasă au rămas bătrânii, asta înseamnă că, de fapt, noi trebuie să îmbunătățim sistemul medical, ocrotirea sănătății, sistemul social de susținere a lor și să uităm de tineret, că doar pensionarii votează în primul rând la noi.”
Europa Liberă: Și lăsați educația pe ultimul plan?
Ion Jigău: „Dacă electoratul mai în vârstă, pensionarii sunt cei mai mulți, ce trebuie să facă un partid ajuns la guvernare? El trebuie să aibă grijă de electoratul său. Și atunci, noi uităm de tineri, care sunt și așa stimulați de situația noastră economică și socială să plece.”
Europa Liberă: Dar de ce guvernarea trebuie să aibă grijă de electoratul său, dar nu de cetățenii Republicii Moldova?
Ion Jigău: „Ei gândesc numai în termeni electorali, ei nu gândesc în termenii interesului țării. Toate guvernările de la 2001 încoace
Gândesc numai în termeni electorali, ei nu gândesc în termenii interesului țării...
au stimulat emigrarea tinerilor noștri. Din două motive. Unu: au plecat cei mai activi, care le sunt oponenți și-i bine să scapi de ei; doi: plecați acolo, ei trimit bani și atunci crește consumul, iar consumul este un motor al economiei și ei se laudă; toate guvernările care au avut ceva succes în economie s-au lăudat că economia a mers, dar ea a mers pe un singur motor – pe cel al consumului, stimulat de remitențele tineretului nostru.”
Europa Liberă: Un bătrânel de la Căușeni zicea că el e pus în fața unei dileme, pentru că ar trebui să aleagă între pro-estici, pro-vestici, pro-unioniști și pro-Moldova.
Ion Jigău: „Toate acestea sunt niște fumigene pentru a-i împărți între „ai noștri” și „ai lor”. Chiar cei care sunt foarte pro-estici doresc să emigreze undeva prin Statele Unite, în Germania, adică ei cu sufletul îs la Est, la nostalgia pro-sovietică, dar cu corpul, cu trupul vor să fie în Occident.”
Europa Liberă: Și curentul unionist?
Ion Jigău: „Aproape 30 de ani vorbim: poduri peste Prut, indiferent de care – poduri fizice, ca să putem trece cu automobilul sau să avem securitate energetică, adică conectați la rețelele energetice din Vest, conectați la cele de gaz etc. Le avem? Nici astăzi nu le avem. Până acum, cel puțin, unioniștii, cei care cu sufletul sunt unioniști, pentru ei este valabilă teoria votului rațional, adică ei cu sufletul doresc Unirea, dar sunt realiști și înțeleg că trebuie să voteze pentru alt partid, care real poate fi la guvernare.”
Europa Liberă: Și segmentul de electorat pro-Moldova, ce vrea el? Cine este el?
Ion Jigău: „Aici sunt multe speculații, fiindcă în principiu noi avem niște instituții foarte slabe. Dacă mergi să contactezi instituțiile noastre cu niște situații care iese din standardul cu care ei sunt deprinși, păi ei ridică mâinile și se predau. Deci tot ce iese, indiferent unde: în educație, în sănătate, în economie, în alte domenii, tot ce iese din standardele care s-au „făurit”, hai să spunem așa, ani de-a rândul, ei se pierd.”
Europa Liberă: Doleanțele multor alegători sunt că în Republica Moldova ar trebui să rămână două partide, așa cum există în multe țări din Occident. Nu e bun cel de stânga, vine cel de dreapta și ar putea să se perpetueze la guvernare ani în șir până când o să vadă cine întrunește cele mai bune calități pentru a guverna țara. Dvs. ce credeți despre această opinie a alegătorilor?
Ion Jigău: „Noi în Republica Moldova ca electorat suntem extraordinar de segmentați. Asta ar fi real, dacă noi am avea alt sistem politic, adică din punct de vedere și electoral, adică am avea un sistem electoral care ar stimula apariția a două partide
Ca electorat suntem extraordinar de segmentați...
puternice. Până când, noi am avut un sistem politic bazat pe sistemul proporțional de alegeri, care, de fapt, stimulează apariția partidelor, fiindcă până acum la noi liderul partidului, cel care era cu ștampila în buzunar decidea în partid aproape totul. Deci, birourile și consiliile, și congresele sunt așa, de formă, de ochii lumii, fiindcă discuții serioase, practic, în partide nu se duc, care să fie niște discuții de idei, să se alegă căile optimale, să existe niște, hai să spunem așa, niște experți în cadrul fiecărui partid, experți buni...”
Europa Liberă: La ce surprize vă așteptați până la 24 februarie?
Ion Jigău: „Problema este că nemulțumirea este enormă și este foarte greu de prezis unde poate acest val de nemulțumire să ne ducă. Adică nu știu ce s-ar întâmpla în caz că ar ieși masiv, atunci e clar că vor ieși toți nemulțumiții, iar nemulțumitul care nu spune nimic, tace și șede acasă nu mai poate fi considerat nemulțumit. Asta avem o extremă și altă extremă avem în situația în care nemulțumiții vor sta acasă. Atunci câștigă tot partidele vechi și nimic nu se va schimba. Deci avem, de fapt, două scenarii de extremă. Îmi vine greu să spun care din ele se va realiza din simplul motiv că prezența la vot este foarte greu de prezis.”
Europa Liberă: Iar prag de validare a rezultatelor scrutinului nu există.
Ion Jigău: „Nu există. Și atunci, doi oameni care au ieșit la votare pot hotărî soarta țării.”
