Linkuri accesibilitate

Ion Preașcă: „O lege modificată la mai puțin de cinci luni de funcționare stârnește cel puțin nedumerire”


Interviul dimineții cu redactorul publicaţiei economice Mold-street.md.

La doar şase luni distanţă, guvernul modifică din nou legislaţia bancară, sub acelaşi pretext invocat şi acum jumătate de an – înţelegerile cu FMI. Analistul Ion Preaşcă, redactor al publicaţiei economice Mold-street.md, este invitatul nostru matinal cu care încercăm să ne dumerim care sunt raţiunile şi ţintele modificării atât de frecvente a legislaţiei bancare.

Interviul dimineții: cu Ion Preașcă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:37 0:00
Link direct

Europa Liberă: Guvernul, dle Preașcă, a operat, săptămâna trecută, modificări la o lege, Legea privind activitatea băncilor, nr. 202 din 6 octombrie 2017. Dvs. cum ați înţeles nevoia acestei modificări, ce s-a modificat de fapt și cum înțelegeți nevoia modificării la doar jumătate de an de la adoptarea actului normativ?

Ion Preaşcă: „De fapt nu doar la o lege, modificări au fost la trei legi.”

Europa Liberă: Cele mai importante astea sunt.

Ion Preașca
Ion Preașca

Ion Preaşcă: „Da, dar ele sunt legate, fiindcă toate se referă la sectorul bancar și piața de capital. În principiu, modificările, dacă n-ar fi fost făcute atât de în grabă și cu lipsă de transparență, și la câteva luni după ce au fost adoptate aceleași legi, poate nu generau atâtea semne de întrebare, dar faptul că o lege privind activitatea bancară adoptată în octombrie anul trecut și intrată în vigoare la 1 ianuarie, care a fost prezentată ca o lege nouă care promovează transparența în sistemul bancar, care este adaptată la toate cerințele internaționale, este modificată la mai puțin de cinci luni de funcționare stârnește cel puțin nedumerire…”

Europa Liberă: Ce fel de nedumerire? Sau legea n-a fost bună, sau ceva nu merge bine și atunci o modificăm din nou, sau cum înțelegeți?

Ion Preaşcă: „Autoritățile, factorul principal este situația de la două cele mai mari bănci. Știm că trei ani în urmă Banca Națională a intervenit și a suspendat drepturile deținătorilor celor mai mari cote din capitalul acestor bănci. E vorba de Moldova Agroindbank, unde au suspendat drepturile la acționarii care dețineau 43% din acțiuni și la Moldindconbank – peste 63%.”

Europa Liberă: Acțiuni care se bănuiește că ar fi aparținut lui Platon, dacă nu greșesc?

Ion Preaşcă: „Da, și chiar cota de la Moldindconbank a fost pusă sub sechestru de către procurori în cadrul procesului intentat contra lui Platon și acum acțiunile urmează a fi vândute pentru a recupera prejudiciul provocat de către Veaceslav Platon.”

Europa Liberă: Vom preciza că este vorba de Veaceslav Platon, care se află acum în detenție, fiind acuzat de spălare de bani și legături cu furtul bancar.

Ion Preaşcă: „După ce le-au fost suspendate drepturile, acei acționari trebuiau să vândă acțiunile, deoarece nu le-au vândut, ele au fost anulate. Au fost emise acțiuni noi care, iată, de doi ani se chinuie să fie vândute, dar nu se găsește un cumpărător. Și iată pe acești doi ani autoritățile intervin, aleargă parcă în urma trenului, modificând legislația, adaptând-o la situațiile create, adică este o situație practic nemaivăzută, nemaiîntâlnită pentru noi și neprevăzută, fiindcă nu s-a gândit nimeni că n-o să se găsească un cumpărător.”

Europa Liberă: Un anunț recent arăta că un consorțiu internațional format dintr-o instituție financiară internațională, două fonduri străine de investiții ar fi depus cerere pentru achiziționarea pachetului de peste 40% de acțiuni la Moldova Agroindbank, iată e vorba de această bancă acum și iată această modificare de lege. Dvs. vedeţi vreo legătură între astea două?

Ion Preaşcă: „Cred că e o legătură directă, fiindcă de fapt despre venirea unui investitor se vorbește de aproape doi ani. Dl guvernator vorbea anul trecut că, iată, iată, vine investitorul, în câteva rânduri că iată negocierea e aproape de final, dar ceva intervenea în ultimul moment și nu apărea nimic, nu venea nimeni să cumpere și acum ultimul termen care a fost cumva asumat de autorități că vor fi vândute acțiunile de la Moldova Agroindbank era aprilie 2018. Au trecut deja două luni și nu este nimic, nu este clar ce s-a întâmplat. Aici de fapt e o situație când, chiar dacă pachetul de acțiuni de la Moldova Agroindbank are un preț destul de mic, de două ori poate mai mic decât valoarea lui reală pe piață, dar nu vine nimeni să-l cumpere și aceasta se întâmplă din cauza unor probleme judiciare, probleme legale, deoarece există un litigiu internațional și în eventualitatea în care Moldova pierde, deși a câștigat inițial acest litigiu, dar mai sunt alte probleme, deci investitorul se teme de prejudiciul de imagine, fiindcă, dacă cumpără niște acțiuni care sunt litigioase și nimerește într-un litigiu internațional, pagubele de imagine pot fi mult mai mari.”

Europa Liberă: Dar n-ați avut impresia că și prin aceste modificări parcă se pliază lucrurile pe cerințele unui investitor?

Ion Preaşcă: „Nu știu. E greu de spus, fiindcă deja se admite că pachetele nu vor fi vândute integral, ci separat, adică în pachete mai mici.”

Europa Liberă: Da, haideți s-o ascultăm pe Cristina Harea, viceguvernatoarea Băncii Naționale, cea care a prezentat proiectele în ședința de Guvern și a avut următorul argument: respectarea Memorandumului cu FMI, ca Moldova să primească următoarea tranşă de 35 milioane de euro. Haideţi s-o ascultăm şi revenim.

Cristina Harea intervievată de Liliana Barbăroșie
Cristina Harea intervievată de Liliana Barbăroșie

Cristina Harea: „Esența acestui proiect este introducerea unor etape clare și în special unei finalități în procesul de transparentizare a acționarilor băncilor. Mai întâi este etapa de vânzare a acțiunilor de către însuși acționarii care au fost găsiți în încălcare de lege, în încălcare de norme legislative, după care vine etapa de anulare și reemitere a acțiunilor de către bancă cu trei luni pentru vânzarea acestor acțiuni la pachet unic pe Bursa de Valori.

Dacă nu se reușește nici prima, nici a doua etapă, intervine deja vânzarea cu amănuntul așa-numită, deci nu mai insistăm pe căutarea unui singur investitor, se poate vinde cu amănuntul timp de șase luni și după care sunt clar explicate ultimele etape de finalizare – ce se întâmplă, dacă nu se reușește vânzarea la toate aceste etape. Iarăși la etapa de vânzare cu amănuntul se prevede clar o diminuare treptată de preț.

Deci este clar că încercăm să utilizăm toate instrumentele posibile de piață pentru a face posibilă o vânzare a acestor acțiuni, pentru a face posibilă atragerea în băncile moldovenești a unor investitori de calitate. Acest proiect de lege a fost elaborat împreună cu experții Fondului Monetar Internațional și e o condiționalitate pentru cea de-a treia tranșă sau cea de-a treia evaluare pe care avem de curând să o trecem.”

Europa Liberă: Vânzare cu amănuntul, așadar, dle Preașcă, la mai mulți investitori, posibil și cu diminuarea treptată de preț. Cam asta aș extrage din declarațiile dnei Harea. Nu îngrijorează asta, nu se pregăteşte o vânzare mai ieftină a acestor acţiuni?

Ion Preaşcă: „Problema de fapt nu este vânzarea mai ieftină sau mai scumpă. Problema este la cine vor ajunge pachetele de acțiuni de la cele mai mari două bănci. Deci, în cazul venirii unui investitor occidental strategic, poate ar aduce o îmbunătățire, o creștere a concurenței pe piața bancară și la aducerea unor tehnologii occidentale. Avem deja la Victoriabank venit un investitor din România care are capital american, european și deja se văd schimbări, dar urmează și venirea a încă unui investitor mare într-o bancă din cele mai mari ar aduce beneficii pentru sistemul bancar moldovenesc.”

Europa Liberă: Aveți dubii că asta se va întâmpla?

Ion Preaşcă: „Dar vânzarea în pachete mici semnifică faptul că cota aceasta a unui investitor străin ar putea fi mult mai mică și restul îl vor putea cumpăra și investitori locali. Nu știu, fiindcă, din cauza unei lipse de transparență sau grabe, nu este clar care totuși de fapt este scopul și care a fost problema, de ce au intervenit, fiindcă toate etapele acestea existau, doar vânzarea cu amănuntul nu era anterior. Toate celelalte etape erau și în cazul acesta, oricum, chiar și la vânzarea cu amănuntul, o să fie nevoie de aprobarea Băncii Naționale.”

Europa Liberă: Deci, rezumând, aș spune că această modificare arată că probabil nu va fi un investitor mare, care să cumpere cele 41% din acțiuni, ci mai degrabă mai mulți investitori, inclusiv locali?

Ion Preaşcă: „Nu este exclus și altceva, ca prin această lege să poată accelera procesul de negocieri cu un investitor strategic, fiindcă în cazul în care aceasta pune multe condiții, dar vedem că de doi ani se duc negocieri cu acest investitor strategic și tot nu vine el, cred că se deschide o altă posibilitate de a veni investitori mai mici și atunci el poate să cumpere mai operativ.”

Europa Liberă: Dar e legală o astfel de acțiune?

Ion Preaşcă: „Schimbă legea și devine legal. Care e? Se fac schimbări în funcție de necesitate, doar știm.”

Europa Liberă: Am înțeles. Din declarațiile dnei Harea am putea deduce că totul e agreat cu FMI, ba chiar mai mult, ar fi o condiție a FMI. Dvs. cum vi se par aceste declarații?

Ion Preaşcă: „Păi și în decembrie, și anterior se vorbea că e agreat cu FMI, dar chiar și în Memorandumul acesta asumat de Guvern și de Banca Națională este spus clar etapele când trebuia să fie executate toate acestea. Și noi am avut anul trecut deja o amânare a acestor etape, deci nu au fost îndeplinite. De exemplu, aceeași vânzare a activelor bancare, adoptarea anumitor legi. În privința legislației cât de cât noi suntem parcă în rând cu memorandumul, dar iată cu schimbările structurale, cu venirea unor investitori în băncile moldovenești nu prea. Și aici este problema de bază.

În plus, vedem că aceste modificări, acest plan pe care trebuia să-l execute, este o condiție indispensabilă pentru ca Moldova să primească următoarea tranșă. O eventuală suspendare a Memorandumului ar fi că ar putea avea probleme și cu alți finanțatori Moldova.”

Europa Liberă: Deci, FMI insistă pe transparentizare, nu insistă că vindeți și vindeți într-un fel anume? Cam asta ar fi?

Ion Preaşcă: „În Memorandum, Guvernul și Banca Națională și-au asumat anumite angajamente, inclusiv schimbarea acționarilor, adică venirea unor investitori.”

Europa Liberă: Dar cum o face e treaba Guvernului, nu insistă FMI pe o formulă anume? Dle Preașcă, Veaslav Platon, cel care a deţinut aşa cum se pare acest pachet de acțiuni şi care este acum întemnițat, a făcut un avertisment. Nu știu cum l-a făcut, dar a apărut în presa de la Chișinău. Înainte de o adunare extraordinară a acţionarilor care ar trebui să aibă loc pe 14 iunie la Agroindbank, s-a adresat acţionarilor rămaşi în MAIB cu avertismentul: „gruparea lui Plahotniuc, care a furat acţiunile MAIB de la acţionari oneşti, vrea să-i facă complici și pe alţii”. Aveţi un comentariu?

Ion Preaşcă: „Avertismente de acest fel am mai avut. Astă-toamnă a avertizat Banca Transilvania ca să nu intre în acționariat cu Victoriabank că, de altfel, o să plătească dublu sau triplu pentru această afacere; acum aici. Eu nu știu ce să zic. Adică, el anterior spunea că nu are nicio treabă cu acțiunile, acum recunoaște de fapt că ar fi pachetul lui sau că ar fi unul din deținătorii acestuia, dar însuși avertismentul scoate la iveală faptul că există încă pârghii și el cred că are, el sau persoanele afiliate lui, pentru a influența o decizie sau alta a băncii sau a acționarilor băncii, dar însuși avertismentul acesta arată că de fapt pe 14 iunie ar trebui acționarii să-și asume anumite angajamente față de potențialul investitor, ceea ce îmi pare destul de curios, doar că în agenda zilei nu este clar ce va avea loc atunci.”

Europa Liberă: Dar această asociere cu numele liderului PD, Vlad Plahotniuc, Dvs. cum vi se pare? Există vreo bază faptică în spatele ei?

Ion Preaşcă: „Ținând cont câte afaceri au făcut împreună, adică tranzacții Platon și Plahotniuc, în principiu s-a recunoscut acest fapt, putem bănui că și aici au fost anumite afaceri și acum continuă păruiala între dânșii.”

Europa Liberă: Am înțeles. O ultimă întrebare, dle Preașcă, – ce deznodământ puteţi anticipa pentru Agroindbank?

Ion Preaşcă: „Eu sper că o să fie pozitiv și o să vină un investitor strategic, dar, din păcate, în ultimii doi ani și ceva am avut parte doar de declarații și promisiuni că, uite, uită, iată se vinde. Cineva este interesat în tergiversarea acestui proces și de cumva ca să nu vină un investitor și să fie iarăși pachetele dispersate și să fie la acționari care pot fi controlați.”

Europa Liberă: Deci e îngrijorător pentru Dvs. asta?

Ion Preaşcă: „Da!”

Previous Next

XS
SM
MD
LG