Un nou sondaj Barometrul Opiniei Publice - realizat la comanda Institutului de Politici Publice - adaugă grade în plus tensiunii vieții politice și așa destul de încinsă în preajma alegerilor primarilor din municipiile Chișinău și Bălți. Rezultatele BOP-ului, mai cu seamă înainte de scrutinele de duminică, sunt de la caz la caz contestate, salutate sau citite cu îngândurare. Ce tendințe pot fi sau trebuie ghicite pe cuprinsul rezultatelor acestei cercetări? Și sunt oare acestea un motiv pentru actorii electorali de a-și regândi tacticile? Aceste și alte întrebări pentru expertul de la IDIS „Viitorul” Ion Tăbârță.
Europa Liberă: Un nou sondaj de opinie, după altele câteva – Barometrul de Opinie Publică (BOP) – realizat la comanda IPP. Numeroase alte aspecte sunt oarecum eclipsate în acest sondaj de cifrele mai sensibile acum, în percepția publică, la percepția publică mă refer, cele mai sensibile fiind legate de alegerea, peste câteva zile, a primarilor de Chișinău și Bălți. Dvs. ce tendințe sau ce stare de opinie sau de opțiune ați considera demn de remarcat, în primul rând, la lectura rezultatelor acestei cercetări?
Ion Tăbârță: „O primă impresie este că, după o perioadă îndelungată, în prim-plan cumva nu mai este opțiunea geopolitică în municipiul Chișinău. Cu toate că geopolitica sau aspectele politice vor rămâne în continuare în preferințele electoratului, însă acest vot, acest scor pe care l-a acumulat – pe undeva surprinzător pentru mulți – Silvia Radu denotă anumite tendințe noi în preferințele electoratului din Chișinău. Și anume că electoratul din municipiul Chișinău cumva a obosit de această divizare pe poli geopolitici a municipiului Chișinău și își dorește anumite acțiuni concrete care ar fi în beneficiul locuitorilor, indiferent că acest candidat la momentul de față este susținut sau nu este susținut de către partidul de guvernământ și că electoratul din Chișinău apreciază pozitiv acele acțiuni din ultimele luni ale doamnei Silvia Radu, cu toate că nu este foarte clar câte dintre aceste acțiuni sunt personale ale dumneaei sau sunt acțiunile partidului de guvernământ deghizate în candidatul independent doamna Silvia Radu.”
Europa Liberă: De ce credeți surprinzătoare, totuși, datele privind ratingul acestui candidat?
Ion Tăbârță: „Pentru că în Chișinău tot timpul se proliferau foarte clar polii politici, fie că era de stânga, fie că era de dreapta. Partidele centriste nu stăteau bine în preferințele electoratului din Chișinău. Partidul Democrat tot timpul a stat, anume pentru că el este principalul partid de centru din Republica Moldova, acest partid tot timpul a stat slab în rezultatele electoratului, cu o anumită excepție în 2007, când încă era Vlad Filat, însă și el, dacă nu greșesc, a acumulat undeva al treilea sau chiar al patrulea scor, cu toate că a luat un procentaj bun. În rest, acumula în jur de 1%, poate puțin peste, dar era reliefat atunci un candidat al Partidului Comuniștilor, fie ulterior al socialiștilor și unul de dreapta, pronunțat de dreapta. Ei bine, a fost mult timp reprezentantul Partidului Liberal, acum vedem că socialiștii rămân în continuare cu un scor foarte bun. Acest lucru pentru ei este mai ales important, pentru că ei au suferit acel usturător eșec la referendum.
Avem acest scor al candidatului de centru, doamna Silvia Radu, și avem rezultatele mai slabe ale candidaților de dreapta, fie că sunt acești candidați pro-europeni sau unioniști. Cu toate că dacă să acumulăm scorul candidaților pro-europeni sau unioniști, oricum nu putem să spunem că ar depăși cu mult scorul candidatului centrist, doamna Silvia Radu. Oricum, polii politici rămân în continuare, însă vedem această creștere a procentajului doamnei Silvia Radu.”
Europa Liberă: Avem, iată, un sondaj. Ce facem cu el? Adică despre actorii electorali vorbind, de politicieni. Sunt oare rezultatele sondajului percepute ca un motiv pentru schimbarea comportamentului, a tacticilor, strategiilor poate?
Ion Tăbârță: „Da, desigur. La noi, în ultimii ani, înaintea oricărui scrutin avem, dacă îmi permiteți să mă exprim așa, o adevărată inflație a sondajelor. O parte din aceste sondaje sunt credibile, iar altele sunt intenționat plasate pentru a crea anumite curente de opinie. În primul rând, desigur este vizat electoratul indecis, pentru ca ei să voteze pentru un candidat cu șanse, să nu voteze pentru un candidat care are puține șanse și atunci pur și simplu votul acestor alegători ar fi fost unul în gol sau chiar, dimpotrivă, să schimbe anumite preferințe deja create.
Dar, desigur, nu toate sondajele noi putem să spunem că sunt cumva
BOP-ul realizat ieri este printre sondajele credibile la care toți actorii politici se orientează...
plasate pentru a face anumite jocuri politice. Avem aici sondaje credibile și avem sondaje mai puțin credibile. BOP-ul realizat ieri este printre sondajele credibile la care toți actorii politici se orientează, indiferent că au o atitudine mai pozitivă sau mai negativă, însă cifrele acestui sondaj sunt neapărat luate în calcul de ei. Trebuie de spus că toate partidele mari de regulă lucrează cu sondaje, permanent lucrează cu sondaje. Ei bine, pentru aceasta trebuie și resurse, pentru că ele pe lângă sondajele publice au și sondaje interne, iar anumite rezultate care sunt făcute publice și sunt menite să facă anumite jocuri nu neapărat atestă scorul rezultatelor interne. Mai degrabă în rezultatul unor sondaje interne sunt ulterior anunțate anumite sondaje cu scoruri care cumva sunt lucrate și după aceasta se plasează publicului sau sunt date la dispoziția publicului pentru a crea aceste impresii despre care noi am vorbit mai înainte.”
Europa Liberă: Revenind la actorii electorali și comportamentul lor, credeți că mai e timp pentru a schimba ceva în acest comportament, în tactici sau zarurile sunt deja aruncate?
Ion Tăbârță: „Trebuie să ne uităm aici desigur la cei indeciși. Anume cu ei se lucrează în ultima săptămână sau pe ultima sută de metri, pentru că tot timpul orice partid are un anumit electorat dur. Acel nucleu dur al electoratului este puțin probabil să-l mai schimbi, însă electoratul indecis, electoratul care poate a votat sau nu, și-a expus o anumită preferință, însă el încă nu este sigur și desigur prin aceste sondaje se dorește de a influența și de a schimba lucrurile anume pe ultima sută de metri. Cu toate că acum într-adevăr a rămas foarte puțin timp și dacă într-adevăr cifrele sunt în marja scorurilor indicate, atunci desigur ceilalți candidați care nu trec linia turului doi vor trebui să depună anumite eforturi considerabile pentru a schimba o anumită situație, cu toate că acest lucru desigur nu este unul imposibil.”
Europa Liberă: Vor fi alegeri pentru un mandat de un an. Ar explica, vorbind de altfel de nehotărâți, ar explica asta rata mare de nehotărâți sau faptul că – impresia multora – actuala campanie ar fi pentru cei din competiție un fel de exerciții pentru musculatura politică mai degrabă decât ceva decisiv?
Ion Tăbârță: „Da, desigur, este mai degrabă un scrutin în anticiparea și în testarea pentru marile scrutin care va fi în toamna anului acesta; ne referim desigur aici la alegerile parlamentare. Actorii electorali cumva își vor testa anumite practici electorale, anumite calcule cum să acționeze – de ce nu? – spre exemplu, anumiți candidați, deși vor fi susținut clar de un anumit partid politic, ei să fie camuflați în forma unor candidați independenți. Dar sunt de acord cu Dvs., pentru că oricine ar veni pentru un mandat scurt de un an, cu un scrutin parlamentar la jumătate de mandat, fără a influența componența Consiliului municipal, nu cred că se vor schimba lucrurile spectaculos.
Dacă va câștiga candidatul socialiștilor, nu prea văd ce s-ar schimba radical. De fapt, mult va depinde de temperatura relației dintre partidul de guvernământ și Partidul Socialiștilor; dacă va rămâne în continuare sau va câștiga doamna Silvia Radu, aici mai degrabă vom avea o continuare a politicilor în Chișinău care a avut loc în ultima jumătate de an; dacă va câștiga până la urmă un candidat pro-european sau unul pro-unionist, tot mai degrabă va fi o victorie morală, pentru că oricine va fi acel candidat oricum îi va fi foarte, foarte greu să schimbe radical lucrurile în municipiul Chișinău.”
Europa Liberă: Schimbăm un pic fila pe finalul acestei discuții, dle Tăbârță, BOP-ul și alegerile parlamentare. Relevante opțiunile alegătorilor de acum pentru acest aspect?
Ion Tăbârță: „Da, ele sunt relevante, însă trebuie să luăm în calcul…”
Europa Liberă: Nu de uz strict temporar?
Ion Tăbârță: „Nu, nu de uz strict temporar, însă trebuie să luăm în calcul că datele BOP-ului se referă cumva doar la jumătate din exercițiul electoral, pentru că avem a doua jumătate, componenta nouă și probabil cea esențială, anume votul în circumscripțiile uninominale. Trebuie să înțelegem că rezultatele BOP-ului pentru partidele politice și ale oricărui sondaj de acest gen se referă doar la 50 din structura viitorului Parlament, situația altor 50 sau 51 de mandate va fi decisă în circumscripțiile uninominale. Or, este evident că una este dacă ne uităm la rezultate reieșind din sistemul proporțional de vot și cu totul altceva sau cu totul altfel vor sta lucrurile în circumscripțiile uninominale. De aceea, marea necunoscută va rămâne votul din circumscripțiile uninominale.”
Europa Liberă: Care ar putea repeta situația din Chișinău și din Bălți?
Ion Tăbârță: „Da, da, desigur. De fapt, marea miză a schimbării sistemului electoral a fost anume asta, pentru că partidul de guvernământ cumva în limitele sistemului proporțional și-a epuizat un anumit potențial de creștere. Avea un potențial de creștere în preferințele electoratului pe care nu-l putea depăși. Or, în circumscripțiile uninominale lucrurile vor fi cu totul altfel, iar exemplul candidatului independent, doamna Silvia Radu, dumneaei așa insistă, însă pentru toată lumea este evident că dumneaei are toată susținerea din partea partidului de guvernământ, poate fi o tactică foarte bine aplicată în circumscripțiile uninominale și care până la urmă poate să aducă rezultatul scontat. Iar rezultatul scontat e desigur de a rămâne la guvernare.”
