Conform Associated Press, instanța a votat luni la limită (8 judecători din 15) pentru abrogarea unei legi adoptate în iulie care îi împiedica pe judecători să anuleze deciziile guvernamentale pe care le consideră „nerezonabile”.
Criticii acestei legi au susținut de la început că eforturile lui Netanyahu de a elimina standardul de „rezonabilitate” deschid ușa corupției și numirilor abuzive ale unor acoliți necalificați în posturi importante. La momentul adoptării, legea a fost prima din plănuita revizuire a sistemului de justiție israelian.
Curtea Supremă a Israelului s-a reunit în septembrie pentru a delibera asupra a opt petiții ale societății civile israeliene împotriva amendamentului adoptat la Legea fundamentală. Timp de luni de zile, sute de mii de oameni au ieșit zi de zi în stradă, în semn de protest față de preconizata reformă.
Judecătorii de la Curtea Supremă au anulat luni legea, spunând că aceasta aducea un prejudiciu grav și fără precedent „caracterului esențial al statului Israel ca țară democratică". În hotărârea Curții Supreme se afirmă că modificarea constituției lipsea instanța de posibilitatea de a lua măsuri împotriva deciziilor „nepotrivite” ale guvernului, primului ministru sau miniștrilor individuali.
Niciodată înainte în istoria Israelului, o lege comparabilă nu a fost anulată de Curtea Supremă. Israelul riscă să se confrunte acum cu o criză națională, dacă guvernul de dreapta al lui Netanyahu nu acceptă decizia. Guvernul a promovat modificarea legii în ciuda opoziției masive din parlament.
După această decizie, reprezentanții mișcării pentru democrație și ai opoziției au lăudat Curtea Supremă, afirmând că modificarea legii aducea „prejudicii grave și fără precedent caracteristicilor de bază ale statului Israel ca stat democratic.”
Un alt eșec
Pentru Netanyahu, decizia Curții este un alt eșec. Din 7 octombrie, popularitatea sa a scăzut masiv în sondaje. Mulți dintre criticii săi îi reproșează că nu și-a recunoscut încă nicio responsabilitate personală pentru pierderea de vieți omenești în atacurile Hamas din 7 octombrie. Până la aceste atacuri, criticii clasificaseră reforma judiciară a guvernului drept o amenințare la adresa democrației Israelului.
Unii au susținut că lunile de dispute aprinse care au urmat au fost unul dintre motivele pentru care Israelul a fost surprins aproape fără reacție la atacul devastator condus de militanții islamiști Hamas, organizație considerată teroristă de SUA și UE.
După anunțul deciziei, liderul opoziției israeliene, Jair Lapid, a scris pe platforma de socializare X că se pune capăt astfel „unui an dificil de conflicte care ne-au sfâșiat din interior și care au dus la cea mai mare catastrofă din istoria noastră”. Lapid, care conduce partidul Yesh Atid (Avem un viitor), formațiune de centru, a spus că dacă guvernul israelian va insista asupra reformei, va dovedi că „nu a învățat nimic din 7 octombrie și din cele 87 de zile de luptă pentru casa noastră”.
De partea cealaltă, personalități importante din guvern au reacționat imediat, condamnând hotărârea. Partidul de dreapta al lui Netanyahu, Likud, a spus că „regretă că Curtea Supremă a ales să emită o hotărâre aflată în centrul disputei sociale din Israel, într-un moment în care soldații israelieni, indiferent de convingerile politice, luptă și se pun în pericol pe front.”
Ministrul Justiției, Yariv Levin, considerat forța motrice a reformei, ceruse mai înainte instanței să amâne hotărârea până după război. Luni, el a criticat, de asemenea, momentul pronunțării hotărârii Curții Supreme. „Judecata, care nu are precedent în nicio democrație occidentală, nu ne va descuraja”, a spus Levin. „În timp ce lupta continuă pe diverse fronturi, vom continua să acționăm cu reținere și responsabilitate.” Președintele Parlamentului Amir Ochana a mers mai departe și a spus că Curtea Supremă nu are autoritatea de a invalida legi.
Mai devreme, 12 dintre cei 15 judecători ai Curții au decis că instanța supremă are autoritatea de a revizui legile de bază „și de a interveni în acele cazuri rare și excepționale în care Knesset-ul își depășește autoritatea constitutivă”.
„Hotărârea trebuie respectată”, a scris Benny Gantz, ministru în cabinetul de război al Israelului, pe rețeaua de socializare X. Relația dintre autoritățile țării trebuie reglementată – „dar numai după război”, a spus Gantz, al cărui partid este, în prezent, cea mai puternică formațiune ca preferință electorală, conform ultimelor sondaje.
Nu este clar cum va reacționa practic acum guvernul la această hotărâre. Într-un interviu acordat postului american de televiziune CNN în septembrie, Netanyahu nu a dat un răspuns clar la întrebarea dacă va respecta o hotărâre judecătorească împotriva modificării legii.
