«Bibi is back!…» Israelienii au votat marți pentru a cincea oară în ceva mai mult de trei ani.
Miza nu era atât viitorul politic (dar și penal) al eternului Benjamin Netaniahu, cât mai ales viitorul democrației în Israel. Cel care e poreclit „Bibi” este, în prezent, încolțit și hăituit de mai multe proceduri penale și procese la tribunal, dar iată că Netaniahu, așa cum arată sondajele, ar putea reveni la putere pentru a șasea oară.
Potrivit televiziunii israeliene dar și agenției Reuters, Netaniahu și coaliția lui de patru partide ar obține 61 sau 62 din cele 120 de locuri din Knesset, din parlament.
Formațiunea premierului actual Iair Lapid pare a primi 52 sau 53 de locuri, extrema dreaptă, lista extremiștilor suprematiști ai lui Itamar Ben-Gvir fiind pe locul trei.
Aceștia, însă, un cartel ulranaționalist, religios și antidemocratic, îl vor sprijini tot pe Netaniahu, cum jubilează cotidianul religios Makor Rishon, lucru confirmat și de foarte stângistul Ha’Aretz.
Cum o amintește The Washington Post, acest bloc ultranaționalist își are rădăcinile în partidul extremist Kach al lui Rabbi Ben Kahane, care a fost interzis în Israel, după ce un membru fanatic venit din SUA, Baruch Goldstein, a mitraliat și ucis 29 de palestinieni la Mormântul Patriarhilor din Hebron, în 1994.
Dacă rezultatele se confirmă, atunci Bibi — deși e judecat pentu corupție — va reveni la putere, el care deține deja recordul de longevitate al unui premier israelian (1996-1999 și 2009-2021), subliniază Jerusalem Post.
Danemarca —thriller scandinav și nimic putred acolo
Alegeri au avut loc marți și în Danemarca, unde plutea teama unui scenariu după modelul celui din Suedia, țară în care extrema dreaptă a făcut progrese uriașe la ultimele alegeri, modificând profund peisajul politic. Pe deasupra, Suedia va prelua președinția Uniunii Europene începând de la 1 ianuarie.
Cum estimează însă în această dimineață site-ul Politico, social-democrații actualei șefe a guvernului danez, Mette Frederiksen, par bine plasați să păstreze majoritatea.
După o foarte tensionată numărătoare, care arăta inițial că „blocul roșu” de stânga nu va obține o majoritate, se așteaptă acum ca Frederiksen și partidele ei susținătoare să câștige cele 90 de locuri necesare pentru o majoritate în parlamentul de 179 de locuri al Danemarcei.
Bolsonaro, un Trump tropical
În Brazilia, în prima sa apariție, marți seara, de când a pierdut alegerile de duminică, Jair Bolsonaro a ținut un discurs public extrem de ambiguu, în care, în mai puțin de două minute, el, precum Donald Trump anterior în SUA, a evitat să-și recunoască înfrângerea.
Pe fundal de manifestații în favoarea lui, Bolsonaro se regăsește însă acum din ce în ce mai izolat. Președintele Egiptului, Abdel-Fattah Al-Sisi, l-a invitat pe Lula, învingătorul în alegeri, să ia parte în numele Braziliei la summitul COP27 destinat combaterii încălziri planetare, care se va ține în stațiunea Sharm el-Sheikh din peninsula Sinai.
Cum foiletonul „Friends” i-a arătat propagandistei lui Putin prăpastia dintre Rusia și Occident
Cum o scrie, cu amuzament neascuns, la Londra, The Daily Telegraph, Margarita Simonian, șefa structurilor de propagandă ale Russia Today, a spus că foiletonul american Friends i-a arătat ei că prin felul în care este reprezentată acolo homosexualitatea asta arată o ruptură profundă între Occident și valorile eterne ale Rusiei.
Vladimir Putin și-a prezentat războiul din Ucraina în parte și ca pe un conflict cultural împotriva interpretării occidentale a ceea ce înseamnă libertatea și toleranța.
Margarita Simonian, în vârstă de 42 de ani, a spus că pe când studia în Statele Unite, în urmă cu aproape 30 de ani, ea a crezut că rușii și americanii sunt „extrem de asemănători” - dar că semnele unei rupturi erau deja atunci vizibile.
„Lucrurile ieșeau la suprafață odată cu primele bolboroseli ale acestui borș ultra-liberal în fierbere”, a spus ea în talk-show-ul zilnic la Rossia 1, referindu-se la un episod din 1994 al foiletonului "Friends" in care personajul Ross descoperă că iubita lui l-a lăsat pentru altă femeie.
„Totul era prezentat cu simpatie - foarte bine pentru ea și foarte rău pentru el! Era imposibil atunci să identificăm asta ca propagandă flagrantă, pentru că era atât de rar, nou, atât de proaspăt și interesant.”
Tot The Daily Telegraph, la Londra, mai scrie, în acest timp, despre cum bombardamentele rusești au lăsat spitalele ucrainene fără apă, forțând chirurgii să lucreze cu ustensile murdare.
The Washington Post relatează cum ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a recunoscut că Rusia vizează într-adevăr infrastructuri civile esențiale, în scopul de a reduce capacitatea militară a Ucrainei, dar a negat că acestea ar putea fi crime de război, chiar dacă scopul este de a lăsa oamenii fără electricitate, apă și căldură în iarnă.
In vino — în sfârșit— veritas!…
În sfârșit, în Franța, Libération scrie despre cum începând de anul viitor, din 2023, vinurile europene vor fi obligate în mod legal să-și dezvăluie secretele. O directivă a UE va cere viticultorilor să scrie pe etichetă, cu precizie, totul despre conținutul sticlelor. Adieu mistere și secrete de familie.
Cum o scrie Libération, nu toate vinurile sunt curate, o știm și o știu și farmaciile care trebuie să ne salveze după beții. Unele vinuri miros puternic a chimicale, sau găsești în ele așchii de lemn și sulfiți. Totuși, nimic de pe etichetă nu ne spune cu exactitate ceva despre compoziție. Dar care e acel mister mistic care înconjoară mitologica băutură, de parcă ceea ce bem n-ar putea să ne otrăvească? Dintre toate produsele alimentare, vinul (ca și băuturile spirtoase) rămâne singurul produs despre care nu știm mai nimic. Și îl înghițim liniștiți, cu o încredere oarbă, legănați de mângâierea blândă a beției. Lucrurile se vor schimba însă: la sfârșitul anului 2023, o directivă europeană va obliga producătorii de băuturi alcoolice să îndeplinească toate cerințele privind informațiile nutriționale, ingredientele și aditivii lor.
Spre deosebire de clișeul romantic (cum chipurile prin podgorii, producătorii culeg ciorchinii cu mâna într-o lumină aurie, dimineața devreme, iar strugurii sunt călcați în picioare de copii drăgălași), marea majoritate a vinurilor urmează procese de transformare pur industrială pe parcursul fermentării lor. De la recoltare până la îmbuteliere, se folosesc nenumărați aditivi și auxiliari: adăugare de sulf, acid tartric în funcție de pH pentru a echilibra băutura finală, enzimare pentru a accelera extracția mustului și a favoriza limpezirea, adăugarea de așchii de lemn și drojdie pentru a modifica intensitatea aromatică, adaos de bacterii lactice, pulbere de scoarță de stejar cu așchii de lemn pentru a modifica gustul etc, etc …
Este, oricum, prima oară că Parlamentul European, atât de pornit, de mai multe decenii încoace, împotriva fumatului, începe acum o campanie în direcția reglementării calității vinurilor, patrimoniu francez (și italian, și spaniol). Au trecut ani de zile de când pe pachetele de țigări e trecut procentul de nicotină și se avertizează ca fumatul e dăunător pentru sănătate și că poate produce cancer. În cele mai multe țări occidentale din UE se merge și mai departe și se imprimă pe pachetul de țigări fotografii cu plămâni canceroși. Până acum însă, lobby-ul tutunului se arătase mai puțin influent decât cel al alcoolului.
La urma urmei, Parlamentul European a respins deja propunerea de a se lipi pe sticlele de alcool fotografia unui ficat cu ciroză.
