Nu s-au prezentat dovezi în sprijinul acestei afirmații, care, dacă s-ar confirma, ar reprezenta cel mai răsunător asasinat de la uciderea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, pe 28 februarie, ziua în care forțele americane și israeliene au început atacurile aeriene asupra Iranului.
Teheranul a încercat să contrazică declarația israeliană, prezentând ceea ce a afirmat că este o notă scrisă de mână de Larijani în memoria marinarilor iranieni uciși într-un atac american, a căror înmormântare era prevăzută pentru 17 martie. O fotografie a notei a fost publicată și pe contul de X al lui Larijani.
Știrile despre Larijani au apărut imediat după ce Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au afirmat că l-au ucis pe Gholamreza Soleimani, comandantul forței paramilitare iraniene Basij, în cadrul aceleiași serii de atacuri aeriene asupra Teheranului din 16 martie.
„Ieri, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) l-au vizat și l-au eliminat pe Gholamreza Soleimani, care a ocupat funcția de comandant al unității Basij în ultimii 6 ani”, se menționează în declarația făcută pe 17 martie.
Această știre nu a fost nici infirmată, nici confirmată de autoritățile iraniene.
Katz a declarat că liderii uciși i s-au alăturat lui „Khamenei, șeful programului de anihilare, alături de toți cei eliminați din «axa răului», în adâncurile iadului”, în timp ce biroul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu a publicat o fotografie a acestuia vorbind la telefon, însoțită de legenda: „Prim-ministrul Benjamin Netanyahu ordonă eliminarea unor personalități de rang înalt din regimul iranian”.
Ciocnirile continuă, petrolul se scumpește
Ofensiva americană și israeliană împotriva Iranului, ajunsă acum în a treia săptămână, nu a dat semne că s-ar potoli marți, sirenele de raid aerian fiind auzite în mai multe locuri din Orientul Mijlociu pe 17 martie.
Armata israeliană a declarat că a țintit „infrastructura regimului iranian” în cadrul ultimei sale serii de atacuri din Teheran, precum și obiective despre care a afirmat că au legătură cu gruparea Hezbollah, susținută de Iran, pe care Statele Unite au desemnat-o drept organizație teroristă.
Între timp, Iranul a continuat să lanseze rachete și drone asupra unor ținte din Orientul Mijlociu, inclusiv asupra Israelului. Strâmtoarea Ormuz – pe care se desfășoară aproximativ o cincime din transportul mondial de petrol – rămâne în mare parte blocată din cauza atacurilor asupra navelor.
Potrivit unor oficiali din domeniul securității, o dronă și o rachetă iraniană au lovit ambasada SUA din Bagdad; unul dintre aceștia a declarat pentru AFP că „cel puțin o dronă” s-a prăbușit în incinta ambasadei.
Un nou atac cu drone iraniene a lovit, de asemenea, complexul petrolier din Fujairah, situat pe coasta de est a Emiratelor Arabe Unite, provocând un incendiu, dar fără a face victime, au declarat autoritățile locale pe 17 martie. Au fost semnalate explozii în Doha, în timp ce Qatarul a anunțat că a interceptat un atac cu rachete.
Președintele SUA, Donald Trump, a făcut apel la țările din întreaga lume să contribuie la redeschiderea acestei căi navigabile vitale, însă mai multe țări s-au opus acestei idei.
Faptul că Iranul a luat în vizor țările producătoare de țiței și gaze naturale din zona Golfului a determinat o creștere bruscă a prețurilor la energie în multe țări, inclusiv în R. Moldova.
Prețul mai multor tipuri de petrol a înregistrat o nouă creștere de aproximativ 5% pe 17 martie, pe fondul îngrijorărilor legate de aprovizionare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te