An de an, de la independență, moldovenii se regăsesc în fața dilemei: 8 sau 9 mai, Ziua Victorie și/ sau Ziua Europei?
Radio Europe Liberă organizează astăzi, miercuri, 8 mai, o dezbatere cu tema: „Învingători - învinși? Al Doilea Război Mondial și câteva mituri și întrebări”. Dezbaterea are loc la Feștelița, Ştefan Vodă, cu participarea istoricului Mihai Țurcanu și a jurnalistului Oleg Panfilov.
Europa Liberă a stat de vorbă și cu istoricul Mariana Țăranu despre politizarea excesivă a discursului despre 8 și 9 mai.
Europa Liberă: La 9 mai, o parte din populația Republicii Moldova sărbătorește ziua în care s-a sfârșit cel de-al Doilea Război Mondial, 9 mai 1945, și comemorează pe toți cei care și-au pierdut viața în acest conflict, în timp ce pentru o altă parte a populației ziua de 9 mai este sărbătorită drept Ziua Europei. Ca istoric, ce ne puteți spune despre acest caracter dual al zilei de 9 mai care împarte societatea moldavă?
Mariana Țăranu: „9 mai este o zi cu o semnificație deosebită și este o zi grea pentru noi toți, grea, pentru că, practic, fiecare locuitor al Republicii Moldova are bunei, străbunei care au participat, fără voia lor, la cea de-a doua conflagrație mondială, fie că au fost mobilizați în Armata Sovietică, fie că au fost mobilizați în Armata Română. Or, pe soldat nimeni nu îl întreabă. Probabil că fiecare al doilea dintre noi are pe cineva mort în această conflagrație și este normal, și este firesc ca o durere să apropie oamenii. Dar, dacă vorbim despre Republica Moldova, această durere, această tragedie scindează societatea.”
Fotograful uitat al Armatei Roșii
Europa Liberă: Și totuși, există politicieni în Republica Moldova care încearcă să împace cele două tabere, prezentând ziua aceasta de 9 mai din ambele perspective, spunând că se marchează concomitent Ziua victoriei asupra fascismului și Ziua Europei.
Mariana Țăranu: „Este adevărat, există politicieni, dar sunt foarte puțini numeric și vocea lor nu prea este auzită. Or ceea ce se întâmplă la Chișinău astăzi, în anul 2019, de fapt, este o dramă, o dramă a tuturor celor care sunt pe un segment, segmentul care sărbătorește Ziua Victoriei și celor care consideră, pe bună dreptate, că 9 mai este Ziua Europei și ar trebui să ne consolideze pe fiecare și o dată în plus să ne facă să ne gândim unde este locul nostru. Deci urmărești cu durere când vezi că un artist care reprezintă un alt stat, care este declarat persona non grata în statele care și-au determinat vectorul politicii externe, cântă acolo unde a stat lumea în genunchi și a cerut libertate, alfabet, de fapt, va cânta pe locul unde a fost omorât în bătăi Valeriu Boboc, care a murit pentru ceea ce avem noi astăzi. Spun cu foarte mare regret acest lucru, deci noi, pe de o parte, declarăm în campanii electorale și nu doar – depinde de auditoriu – că vectorul politicii externe este cel european, dar de facto atât Președinția, cât și Guvernul, că din altă parte nu putea să vină, promovează totalmente altceva. Și atunci apare întrebarea: încotro ne ducem?”
Europa Liberă: Păi dar unii asta se și întreabă: De ce în ziua de 9 mai Chișinăul îmbracă o haină sovietică? De ce pe străzi pot fi văzute steaguri cu seceră și ciocan, panglici negru-oranj, merg tineri și bătrâni în uniforma Armatei Roșii?
Mariana Țăranu: „Este dureros. De fapt, segmentul de dreapta, segmentul proeuropean nu există reprezentat de personalități, de oameni cu verticalitate, care știu, de fapt, ce vor și sunt responsabilizați de încrederea pe care le-a acordat-o cetățeanul acum, în luna februarie. Segmentul de dreapta nu se vede, se creează impresia că stau în umbră și așteaptă ca să fie cât mai rău, cât mai multe gafe să fie comise, ca ulterior să apară ca fiind mari promotori ai valorilor europene...”
Europa Liberă: Cine trebuie să le răspundă celor care se întreabă de ce Chișinăul îmbracă această haină sovietică?
Mariana Țăranu: „Clasa politică și personalitățile care cu orice ocazie se declară europene, inclusiv ONG-urile care trăiesc pe bani europeni, inclusiv intelectualii care scriu monografii, scriu cărți, merg la conferințe în Europa, se complac trăind pe bani europeni, dar când este vorba să facă ceva dispar...”
