Este prima oară, după pandemia de COVID-19, când autoritățile italiene recurg la această măsură ce permite guvernului să „ocolească” parlamentul în adoptarea unor măsuri. Anunțul cabinetului Giorgiei Meloni are și rolul de a atrage atenția Uniunii Europene că nu ajută cum se cuvine țările din flancul sudic al organizației cu 27 de membri, confruntate cu fenomenul migrației ilegale.
Guvernul Meloni a introdus starea de urgență din cauza migrației ilegale pe vreme de șase luni, pe tot teritoriul țării. Printre măsurile concrete se numără numirea unui comisar special și fonduri inițiale de 5 milioane de euro.
Într-o declarație dată după ședința de cabinet din 11 aprilie, guvernul italian spune că starea de urgență ar fi necesară „pentru a implementa măsuri extraordinare de reducere a aglomerației” la un centru pentru migranți dintr-o mică insulă din Marea Mediterană.
În declarație se mai spune că sunt necesare „noi structuri, adecvate atât găzduirii, cât și trierii și repatrierii migranților care nu au drept să rămână” în Italia.
Agenția Associated Press amintește că în timpul pandemiei de COVID-19, coalițiile de guvernare italiene impuseseră și ele starea de urgență, dând executivului dreptul de a adopta măsuri prin decret, ocolind temporar procesul parlamentar, de obicei lung și anevoios, pentru aprobare de fonduri și reguli.
Un semnal pentru Bruxelles?
„Să fie clar, asta nu rezolvă problema, a cărei soluție este o intervenție atentă și reponsabilă a Uniunii Europene”, a spus agenției de știri ANSA Nello Musumeci, ministrul italian al protecției civile și politicilor marine.
Guvernul Meloni, ca și alte guverne italiene, precedente, a făcut apeluri deocamdată fără mare ecou la mai multă solidaritate din partea altor țări din UE. Unele din ele, se plânge Roma, nu își respectă totdeauna promisiunile de a accepta unii căutători de azil care, ajunși în Italia, vor să meargă mai departe, ca să se reunească cu rudele sau să găsească de lucru în țările din nordul Europei.
Ministerul de interne de la Roma spune că de la începutul anului 2023, au debarcat în Italia cam 31.000 de migranți, unii salvați de ambarcațiuni militare italiene sau de cele ale organizațiilor umanitare, alții fără asistență. Cifra este de patru ori mai mare decât în aceeași perioadă a ultimilor doi ani.
Iar numărul migranților, sosiți în ambarcațiuni neadecvate navigației maritime, ar putea crește în continuare. Nu mai departe decât miercuri, 12 aprilie, o navă a traficanților de oameni cu aproximativ 700 de persoane la bord urma să intre în portul sicilian Catania, după ce fusese salvată la 100 de mile marine de coastă.
Într-o singură zi, recentă, 26 de ambarcațiuni cu migranți au ajuns în insula Lampedusa, mica insulă italiană de la sud de Sicilia.
Refugiul pentru migranți are o capacitate de 350-400 de oameni, dar în ultimele zile au ajuns acolo 3000 de migranți, unii între timp duși mai departe cu nave închiriate de autoritățile italiene.
„Suntem într-o stare de urgență”, a spus reporterilor marți șefa centrului pentru migranți din insula Lampedusa, Lorena Tortoroci, adăugând că personalul „face ce poate”.
Cei mai mulți migranți au ajuns anul acesta în Lampedusa din Coasta de Fildeș, Guineea, Pakistan, Egipt, Tunisia și Bangladesh.
Ei vin pe mare în Italia dinspre Tunisia și Libia, două țări cu regimuri politice instabile, care nu doar că generează migrație, dar fac dificile încercările europenilor de a negocia măsuri pentru reducerea fluxurilor migratorii.
Promisiuni de dreapta
Într-o relatare a corespondentului său la Roma, ziarul spaniol El Pais amintește că guvernul „de extremă dreapta” al Giorgiei Meloni s-a instalat la Palatul Chigi după o campanie electorală în care partidul ei, Frații Italiei, promitea în toamna trecută în primul rând o politică mult mai dură împotriva fenomenului migrației.
De atunci, însă, volumul fluxului migratoriu spre Italia s-a triplat, ceea ce nu „dă bine” imaginii politice a lui Meloni, mai ales că nici dialogul pe această temă cu Uniunea Europeană nu a dat rezultatele sperate. Iar gestionarea dezastruoasă de către autoritățile italiene a unor catastrofe ca naufragiul de pe coasta Calabriei, din februarie, soldat cu 91 de morți, tot nu a ajutat reputației guvernării.
Introducerea stării de urgență nu este privită cu ochi buni de organizațiile pentru drepturile omului. Filippo Miraglia, responsabil cu imigranții în asociația de promovare socială Arci, este citat de El Pais cu declarația că guvernul folosește ca argument pentru impunerea de măsuri extrordinare creșterea numărului de migranți în ultima vreme, până la 30.000. Fără să nege că tendința există, Miraglia amintește că în 2015 au fost 200.000 de migranți sosiți în Italia, și nimănui nu i-a trecut prin cap să declare stare de urgență.
El Pais, ziar cu vederi de centru-stânga, citează declarația ministrului protecției sociale italian Musumeci, care spune că Europa trebuie să-și dea seama că „nu avem mult timp la dispoziție”. „Aici, ministrul are dreptate – comentează El Pais. Din 2013 au murit în Marea Mediterană, potrivit datelor Organizației Internaționale a Migrației, 26.000 de migranți”.
