Linkuri accesibilitate

Iulian Fota: „Deveselu și Kogălniceanu rămân baze militare românești, care sunt puse la dispoziția aliatului american”


Instalația antirachetă Aegis Ashore la baza militară de la Deveselu, mai 2016.

Despre propunerea americană de împărțire mai echitabilă a costurilor misiunilor americane în străinătate, un interviu cu expertul militar fost consilier prezidențial la București.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a avansat recent o noua propunere solicitind partenerilor Statelor Unite care găzduiesc trupe americane pe teritoriile lor să acopere costurile șederii lor acolo, plus 50%. In România se afla peste o mie de militari americani. Nu este prima data cind președintele american vorbeste despre împărțirea mai echitabilă a costurilor misiunilor americane, dar și de data aceasta ideea sa a stirnit controverse mai ales printre aliatii Statelor Unite din Alianța Nord Atlantică. Președinta Camerei Reprezentantilor din Statele Unite, democrata Nancy Pelosi, a anuntat luni că intenționeaza să îl invite pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg la Washington, să se adreseze Congresului american. Anul acesta, pe 4 aprilie, se implinesc 70 de ani de la inființarea NATO. Un summit aniversar este planuit pentru Londra, la sfirsitul anului.

Marți s-au implinit 20 de ani de la prima extindere a NATO in estul Europei, extindere care a cuprins atunci Cehia, Ungaria si Polonia. Corespondentul nostru la Bucuresti l-a întrebat pe fostul consiler presidential Iulian Fota, cum priveste Bucurestiul intenția președintelui american.

Expertul militar Iulian Fota răspunde întrebărilor Europei Libere
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:22 0:00
Link direct

Europa Liberă: Voiam să vă întreb: cum vi se pare ideea asta pe care Trump a mai tot lansat-o lunile astea recente cu statele care să plătească costul trupelor americane care staționează pe teritoriul fiecăruia, plus 50 la sută, plus un adaos de 50 la sută? Am văzut acum că sud-coreenii s-au cam supărat pe treaba asta, că la ei e un număr mare de soldați și ei plătesc deja o sumă mare. Vi se pare OK? Eu mă gândesc în ideea că suntem în NATO, aliați, există principiul acesta cu împărțirea resurselor, adică taxa asta ar veni cumva în plus față de cele existente.

Iulian Fota
Iulian Fota

Iulian Fota: „Sunt mai multe aspecte aici care trebuie discutate. În primul rând, trebuie să vedem în ce măsură asta este o politică a dlui Trump sau este doar o idee, o propunere, pentru că n-ar fi prima dată când idei – cum să spun? – atipice sau diferite de ce am avut până acum au fost exprimate, dar nu toate au fost transformate într-o politică consistentă sau într-o nouă politică consistentă americană. Deci, acesta este un prim aspect.

În al doilea rând, ideea asta plutește și în Europa, nu este numai în Statele Unite. Aduceți-vă aminte de Polonia, care ea s-a oferit să bugeteze cu două miliarde de dolari, dacă nu mă înșel, prezența permanentă a unei forțe americane în Polonia, pentru că știm că acum este sistemul rotațional, cel decis de NATO la ultimele summituri. Deci, acesta este un alt aspect.

Și în Europa ideea asta a fost rostogolită, ea era în inventarul de posibile politici noi cu care statele să vină. În al treilea rând, dl Trump este în campanie electorală, este și acesta un aspect care trebuie luat în calcul în sensul că, după părerea mea, mai ales prin prisma ultimelor acuzații, care au fost formulate la adresa dlui Trump și prin prisma acestui control suplimentar pe care democrații îl au pe Camera Reprezentanților și pe care deja îl folosesc în a avansa cu anumite anchete, eu cred că multe lucruri pe care Casa Albă le va face sau mai ales dl președinte Trump le va spune sau le va face pot fi privire în context electoral.

Adică am sentimentul că s-a intrat așa, în linie dreaptă, către alegerile prezidențiale din 2020 și să nu uităm că, cel puțin, unii dintre analiștii de politică internă din America spun că, din punctul de vedere al promisiunilor din campania electorală, dl Trump nu are prea multe lucruri realizate, de aceea se și duce bătălia zidului. Și atunci este posibil ca o astfel de propunere să fie făcută și în această logică măcar a prezentării ca propunere a acestei chestiuni, dacă nu cumva și ca realizare.

Este și acest aspect acum din perspectiva aliaților, pentru că sunt state care contribuie totuși la prezența acestor trupe americane, indirect, nu neapărat pun bani pe masă cash, dar acoperă o serie întreagă de costuri și ați menționat cazul Coreei de Sud. Și ar mai fi un aspect de discutat în interiorul Alianței, apropo și de propunerea poloneză. Este foarte interesant de văzut dacă această propunere, dacă ea se materializează într-o politică nouă a Casei Albe, a administrației americane, dacă este o politică gândită să se desfășoare în interiorul NATO - și atunci ar însemna că propunerea asta e discutată și cu celelalte state membre – sau este gândită de către americani și în virtutea propunerii poloneze să se materializeze în dezvoltarea unui plan independent de NATO, adică un plan al relațiilor bilaterale americano-țara respectivă, care nu este trecut prin NATO, pentru că, de exemplu, propunerea poloneză am văzut că a întâmpinat critici din partea unor state NATO, care tocmai asta îi reproșau Varșoviei, că dezvoltă un plan special bilateral al cooperării cu Statele Unite în afara NATO. Și asta în viziunea statelor respective, care aveau această privire sau opinie critică, în opinia lor asta ar însemna o marginalizare a NATO.”

Europa Liberă: Dar în cazul nostru, al României, teoretic, din ce știm, noi suportăm o parte din costuri pentru baza de la Kogălniceanu, că, mă rog, Deveselu e bază românească.

Instalațiile Aegis Ashore Missile Defense System (AAMDS) la Deveselu (2016)
Instalațiile Aegis Ashore Missile Defense System (AAMDS) la Deveselu (2016)

Iulian Fota: „Deveselu e un exemplu bun. Acolo o parte din cheltuieli au fost ale noastre inclusiv, acum și aici ar trebui ca în orice propunere, uneori, dracul se ascunde în detalii, ar trebui să avem mai multe elemente, mai multe elemente tehnice legate de modul în care americanii văd această posibilă nouă politică a lor, dar, de exemplu, la Deveselu statul român a pus terenul la dispoziție, pentru că baza este a statului, a Ministerului Apărării, a creat facilități de acces, drumuri, infrastructura locală, ca să zic așa, și chiar județeană, iar americanii și-au plătit costurile legate de dezvoltarea, aducerea echipamentelor tehnice, instalarea lor, deci tot ce a însemnat echipamentele sofisticate americane pentru scut care au intrat pe chestia asta. Deci, Deveselu este un proiect americano-român care acum este pus la dispoziția NATO și integrat în sistemul NATO antirachetă, la care și statul român a contribuit cu bani.”

Europa Liberă: Dar la Kogălniceanu înțeleg că baza e americană?

Iulian Fota: „Nu, nu, la Kogălniceanu este tot bază românească...”

Europa Liberă: E tot așa, e aceeași situație?

Iulian Fota: „Noțiunea de bază americană în România, după părerea mea, nu se aplică nici pe Deveselu, nici pe Kogălniceanu. Deveselu și Kogălniceanu rămân în continuare unități militare românești, baze militare românești, care sunt puse la dispoziția aliatului american, dar nu pot fi caracterizate ca baze americane, fiindcă inclusiv americanii, dacă îmi aduc bine aminte de documentele de pe vremuri, americanii le numesc „facilities”, adică nu le numesc...

Militari și echipament militar american la baza de la Mihail Kogălniceanu în 2017 2017
Militari și echipament militar american la baza de la Mihail Kogălniceanu în 2017 2017

Pentru ei MK-ul, ei când vorbesc de MK, prescurtarea de la Mihail Kogălniceanu, MK-ul este o bază românească cu facilități, servicii, oferite și armatei americane, unde armata americană este găzduită.”

Europa Liberă: Deci și acolo s-ar aplica același principiu ca la Deveselu? Ar fi o împărțeală a costurilor măcar la nivel teoretic, așa?

Iulian Fota: „Sunt două aspecte aici. Dacă politica asta este gândită să fie desfășurată prin intermediul NATO, deși aici, sincer să vă spun, nu prea văd cum, cel puțin în momentul acesta, acolo lucrurile ar fi într-un fel, ar merge pe un anumit făgaș, pentru că aici sunt proceduri clare și nu cred să le modifice.

Dacă lucrurile sunt gândite să fie dezvoltate ca un proiect bilateral americano-țara respectivă și dacă mă întrebați pe mine, eu cred că cam aici, cam în direcția asta ar merge intențiile americane, dacă ele s-ar materializa.

Asta este o speță nouă, cel puțin pentru noi, țările astea aderate la NATO după ‘90, că restul – italienii, nemții, care au baze americane pe teritoriu probabil că, în fine, au altă experiență și, sincer, aici chiar nu știu cum e la ei. Dar la noi acesta ar fi un domeniu nou și domeniile acestea noi de obicei se negociază, adică fiecare țară spune ce vrea, cum vrea, poate contribuția financiară a celuilalt poate să fie cash ori din bancă în bancă sau din trezorerie în trezorerie sau poate contribuția noastră poate să fie sub altă formă, nu știu, combustibil sau mai dăm nu știu ce facilități fiscale, financiare pe o perioadă lungă de timp, sau...

Deci, lucrurile astea se negociază și detaliile astea suntem departe de a le avea, pentru că, repet: deocamdată e doar o... nici măcar nu știu dacă e o propunere, că din ce am văzut sunt mai degrabă speculații de presă astea, decât o politică clară asumată de Casa Albă...”

Europa Liberă: Da, da, deocamdată. Nu-i chiar la nivel oficial pusă pe masă, într-adevăr.

Iulian Fota: „Deci este o idee că europenii ar trebui să contribuie mai mult și că America are de primit niște bani ș.a.m.d. Știți bine că dl Trump, chiar dacă nu într-o manieră prea elegantă, nu prea amical, a mai spus-o de cel puțin o dată, dacă nu de două ori.”

Europa Liberă: Bine, dle Fota. Mulțumim mult de tot de comentarii și ne mai auzim și pe alte subiecte.

Iulian Fota: „Știți care-i diferența, de fapt, aspectul cel mai important aici? Că asta e totuși, e o schimbare fundamentală, dacă se va întâmpla, de politică la Casa Albă. Deci până acum securitatea americană a fost, pot să zic așa, for free.”

Europa Liberă: Da.

Iulian Fota: „Interesele strategice ale Americii compensau sau justificau cheltuielile masive pe care America le-a făcut. Dacă se pune problema așa, asta înseamnă că relațiile americano-europene și americane cu ceilalți aliați: Japonia sau Coreea de Sud, sau ce aliați mai rămân intră într-o altă fază și aici ar fi într-adevăr o schimbare substanțială de abordare. Pe de altă parte, asta nu-i politică pentru următorii doi ani.

Dacă mă întrebați, iată un aspect important. Eu așa o văd: asta este genul de propunere pe care dl Trump o va duce în campanie și dacă e reales ne putem aștepta, sau nu. Repet: nu tot ce spune, face. O vedem implementată de-abia din al doilea mandat dacă îl va obține. Deci, deocamdată n-aș trata-o mai mult decât...”

Europa Liberă: Este mai pe termen lung?

Iulian Fota: „Nu, nu, clar. Deci n-aș trata-o decât ca o speculație pentru prima fază și ulterior doar o propunere care în mod clar va stârni multe discuții până la campania electorală următoare. Doar realegerea dlui Trump ar putea însemna punerea ei în practică.”

XS
SM
MD
LG