R. Moldova e în perioada electorală şi are loc înscrierea concurenţilor la alegerile parlamentare din 24 februarie. Până acum, patru partide politice PD, PSRM, PCRM şi Partidul Şor, precum şi blocul electoral ACUM şi-au anunțat candidații pentru cele 50 de mandate de deputați aleși în baza votului reprezentării proporționale. Comisia Electorală Centrală a anunţat că doar miercuri, în prima zi a înregistrării, peste 100 de potențiali candidați și-au exprimat intenția să participe în circumscripţiile uninominale. Despre apropiatele alegeri care vor avea loc, în premieră, în baza sistemului mixt va fi interviul de peste câteva minute cu membrul CEC, Iurie Ciocan.
Iurie Ciocan: „Suntem în perioada electorală, în perioada în care eventualii concurenţi electorali ori participanţi la referendumul consultativ îşi pregătesc dosarele, le depun la organele electorale. Juridic vorbind, suntem în perioada electorală, dar nu suntem în campania electorală. Diferența e una simplă…”
Europa Liberă: Care e?
Iurie Ciocan: „Din ce fonduri se fac cheltuielile.”
Europa Liberă: Deci nu au început să fie cheltuiți banii din fondul electoral?
Iurie Ciocan: „Fondul electoral poate fi utilizat doar în ultimele 30 de zile pentru participanţii la alegeri, atunci când începe propriu-zis campania. Fondul electoral pentru referendum poate fi utilizat imediat după înregistrarea la CEC ca participant la referendum. Se pot înregistra doar partidele cu opțiunea pro sau contra.”
Europa Liberă: Dar cei care au fundații şi le folosesc în campania electorală…
Iurie Ciocan: „Până la înregistrare în calitate de concurent electoral fiecare este în drept, în mod transparent, deschis să cheltuie banii legal acumulaţi.”
Europa Liberă: Totuşi, aceste daruri, pungi, pomeni electorale cum le vedeţi Dvs.? Trebuie să meargă politicianul cu ele la alegător?
Iurie Ciocan: „E problema și a cetățeanului care ia asemenea pomeni, dar noi avem stabilite anumite rigori la bunurile care pot fi donate de către partidele politice fie în campania electorală, fie în perioada dintre alegeri. În primul rând, trebuie să fie lucruri de mică valoare. Trebuie să aibă o proveniență clară, fie că sunt cumpărate de partid din banii acumulați de partid şi raportați la CEC, fie că sunt cumpărate din banii fondului electoral, iarăși transparent acumulați şi raportați la CEC. Valoarea mică ar însemna 2 u.c. ceea ce constituie 100 de lei. nu pot fi donate produse alimentare, produse alcoolice şi cele din tutun.”
Europa Liberă: Merg şi discut foarte des cu oamenii din provincie. Pentru ei încă rămâne foarte dificil să răspundă atunci când îi întrebi dacă în cunoştinţă de cauză vor vota în baza sistemului mixt şi ştiu ce înseamnă acest vot mixt. cine trebui să-l lămurească pe cetățean?
Iurie Ciocan: „CEC va lansa o campanie de informare. Eu de fiecare dată când am posibilitatea să discut cu asemenea grup de alegători aduc un simplu exemplu. Îi întreb dacă au participat la alegeri locale, dacă au ales un Consiliu local care se alege în baza unui sistem proporțional, deci pe o circumscripție mare. Îi întreb dacă au ales primarul în baza unui vot majoritar cu un buletin în care sunt candidaţi. Aceeași situaţie se aplică în cadrul parlamentarelor. Votăm cu două buletine: unul pe circumscripția mare unde alegem partidele şi altul pe circumscripţia uninominală unde alegem omul. Oamenii înțeleg ce au de făcut.”
Europa Liberă: Dar ei spun altceva, că acolo în localitatea lor se cunosc foarte bine şi ştiu că trebuie să meargă să-i dea votul cetăţeanului cutare.
Iurie Ciocan: „Rolul candidatului este să se facă auzit, văzut. Da, este prima dată şi pentru noi toţi este o provocare pe care trebuie să o depăşim. E o provocare şi în cadrul organizatoric, dar şi în cadrul propagandistic pentru concurenţi. Apropo legislaţia electorală s-a mai modernizat de la ultimul scrutin parlamentar. Dacă la precedentele alegeri era opţional pentru televiziunile locale să facă dezbateri, astăzi este obligatoriu. Respectiv, sperăm şi prin această metodă să informăm mai bine alegătorii.”
Europa Liberă: Sondajele de opinie arată că foarte mulţi cetăţeni rămân a fi nehotărâţi. Chiar dacă a mai rămas puţin timp până la alegeri acest segment este încă destul de mare. şi atunci când discut cu o parte din votanţi ei spun că nimeni şi nimic nu-i motivează să meargă la vot.
Iurie Ciocan: „Eu tot nu sunt hotărât pentru că eu nu ştiu cine va fi candidat în circumscripţia în care stau eu. Ce ţine de partide, pentru noi deja e un vot tradiţional. Ce ţine de votul uninominal, decidem atunci când vedem candidaţii.”
Europa Liberă: Mai sunt şi alte argumente, că au fost alegeri locale în Chişinău care nu au fost validate şi atunci lumea interpretează că li s-a furat votul şi de ce să mai iasă la alegeri.
Iurie Ciocan: „Este aici o problemă. Răspunsul meu este unicul posibil – CEC a solicitat validarea acestor alegeri. Alte argumente noi nu mai avem.”
Europa Liberă: Cazul acesta poate fi ca un precedent şi pentru atunci când va fi vorba să fie validate alegerile pe circumscripţii?
Iurie Ciocan: „M-aş abţine să zic precedent. În R. Moldova nu există legislaţie bazată pe precedente. Sigur că atunci când va examina aceste dosare Curtea Constituţională va ţine cont de întreg spectrul problemelor.”
Europa Liberă: Implicarea exterioară în alegerile din R. Moldova - chiar atât de îngrijorător sună acest lucru? L-am auzit şi pe spicherul Andrian Candu spunând că de la proclamarea independenței R. Moldova factorul extern a fost implicat în alegeri.
Iurie Ciocan: „Credeţi că noi putem ocoli influenţa ce vine din reţelele de socializare? Nu a reuşit-o nici un stat până acum.”
Europa Liberă: Dar implicarea factorului extern o reduceţi doar la Internet şi reţele de socializare?
Iurie Ciocan: „Nu doar, dar acestea sunt cele mai răspândite acum. Noi fiind o ţară relativ mică avem un produs media destul de modest. Din aceste considerente consumăm destul de multe produse media din exterior. În acest context, cred că am făcut un lucru bun cu Legea privind stoparea propagandei în televiziuni.”
Europa Liberă: Bani din exterior pot fi pompați în campania electorală?
Iurie Ciocan: „Nu, acest lucru este interzis. În cazul în care avem material probatoriu suficient se exclude concurentul din runda electorală. Avem deja două precedente sonore – Reghina Apostolova şi Renato Usatîi – care au trecut prin aceste proceduri.”
Europa Liberă: Ziua tăcerii a fost eliminată asta înseamnă că pe 24 februarie oricine din concurenţii electorali pot să facă agitație electorală, pot în preajma secţiilor de vot să fie prezenți transmițând anumite mesaje. Ce se poate?
Iurie Ciocan: „Încă rămâne să vedem cât de fiabilă în timp va fi această normă şi dacă va rezolva ori nu problema de la care a pornit – agitaţia în ziua alegerilor. Biroul electoral rămâne în continuare o zonă „sterilă” de agitaţie electorală. Sigur vom administra procesul în aşa mod ca alegătorii noştri să poată vota conştient, neinfluențați de nimeni.”
Europa Liberă: Votul din diaspora înseamnă că moldovenii aflaţi peste hotare pot să voteze pe circumscripţia lor şi pe circumscripţia naţională.
Iurie Ciocan: „Întocmai, deci toţi cei din afara ţării vor alege partidul care cred ei de cuviinţă, dar totodată fiecare din ei în dependență de zona geografică în care se află va mai putea alege un deputat din trei.”
Europa Liberă: Unul pentru Canada şi SUA, altul pentru Europa şi celălalt pentru zona de Est.
Iurie Ciocan: „Exact. Lista ţărilor care fac parte din fiecare circumscripţie este publică. R. Moldova ca stat va încerca să deschidă la propunerea Guvernului birouri electorale pe care CEC-ul le va administra acolo unde va putea Guvernul să ofere locaţii, în primul rând sunt ambasade şi consulate, în al doilea rând sunt secţiile extrateritoriale unde prin negocieri cu statele gazdă se va identifica local.”
Europa Liberă: Prezenţa cetăţenilor din stânga Nistrului la aceste alegeri parlamentare – s-a discutat mult la acest subiect. Cum vedeţi Dvs. ca să fie împăcată şi capra şi varza?
Iurie Ciocan: „Noi toţi credem că R. Moldova este un stat unitar şi mai devreme sau mai târziu cele cinci raioane, care au fost acaparate ilegal de separatişti, vor reveni în componența R. Moldova şi vor fi administrate de guvernul central. Până atunci noi ca şi stat suntem obligaţi să ducem grija acelor cetăţeni. În stânga Nistrului peste 220 de mii de cetăţeni sunt cu acte în regulă şi sunt alegători.”
Europa Liberă: Dar în aceşti ani mulţi dintre ei nu au participat la acest exerciţiu electoral.
Iurie Ciocan: „Nu au participat, dar asta nu înseamnă că statul trebuie să le neglijeze dreptul lor. culmea participării a fost în ultimele prezidențiale. Acum credem noi că interesul în aceste parlamentare va fi mai larg pentru că cei din raioanele din stânga Nistrului vor fi motivaţi să-şi voteze candidatul lor care îi va reprezenta în Parlament. Cred că astfel noi toţi ca stat vom avea de beneficiat şi vom face un pas important spre reunificarea ţării.”
Europa Liberă: Cum se va face agitaţia electorală în stânga Nistrului?
Iurie Ciocan: „Din practica anterioară autoritățile neconstituționale nu permiteau acces legal a candidaților.”
Europa Liberă: Acum vor permite?
Iurie Ciocan: „Nu ştiu. Am foarte mari rezerve la acest subiect. Probabil că agitaţia va fi dusă prin alte căi decât comunicarea directă. Secţiile şi birourile electorale vor fi înfiinţate pe partea dreaptă a Nistrului. În Chișinău deja funcționează două circumscripţii care vor deservi aceşti alegători.”
Europa Liberă: Câtă lume trebuie să iasă la vot ca alegerile să fie validate?
Iurie Ciocan: „Iertați-mi cinismul – câţi vor ieşi la alegeri atâta va fi suficient. Legea e construită în aşa mod că nu există prag de validare. Pe mine nu mă deranjează acest lucru din simplu motiv că puterea e în mâinile omului, dacă o să alegem un Parlament cu 10% înseamnă că noi asta merităm. Nouă ni se dă un drept.”
Europa Liberă: Apropo despre reprezentativitatea celui care va obţine mandatul, am auzit nemulţumiri şi că chiar aţi fi fost atenţionaţi de Comisia de la Veneţia că pe o circumscripţie ar putea să câştige un deputat cu X număr de voturi, iar pe alta cu Y şi disproporţia poate să fie foarte şi foarte mare.
Iurie Ciocan: „Sunt demagogii. Comisia de la Veneţia nu s-a expus la acest subiect. Comisia de la Veneţia a dat alte 23 de foi de recomandări, dar a stabilit că pentru a garanta echilibru numărul de alegători arondați la circumscripţie trebuie să fie aproximativ egal, plus minus 10%. Acum că într-o circumscripție din partea de nord a ţării, care votează mai activ, la votare vor ieşi 70 la sută, iar în una din centul vor ieşi 40 la sută, oricum deputatul va fi ales. Nu putem vorbi că ei vor avea o putere diferită. În cazul în care e ales într-o circumscripţie el o reprezintă în întregime, îi reprezintă inclusiv pe cei care nu l-au votat.”
Europa Liberă: Dar legea privind votul mixt e în corespundere cu ceea ce a recomandat Comisia de la Veneţia?
Iurie Ciocan: „Comisia de la Veneţia a venit cu o recomandare politică spunând că nu trebuie să facem acest lucru şi cu 23 de foi de recomandări tehnice. Din câte am văzut eu recomandările tehnice într-o proporție covârșitoare au fost luate în considerație.”
Europa Liberă: Ce nu s-a luat în consideraţie?
Iurie Ciocan: „Dacă nu greşesc, pragul electoral era recomandat să fie coborât la 5% şi s-a păstrat 6 la sută. În rest, de toate recomandările vizând reprezentarea gender, formarea circumscriţiilor ş.a.m.d. s-a ţinut cont. Nu s-a ţinut cont de intervenţia în oportunitate. Din punctul meu de vedere Comisia de la Veneţia şi-a depăşit competenţele. Niciodată nu am văzut în practica mea asemenea situaţii. De ce trebuie să ne ziceţi să nu facem asta. trebuie să ne ziceţi că dacă facem să fie corespunzător în baza unor standarde, reguli.”
Europa Liberă: Aceste certificate de integritate de care au nevoie fiecare dintre cei care aspiră la un mandat în parlament chiar pe bună dreptate aduc oamenii cei mai corecţi, cinstiţi, care nu sunt certaţi cu legea?
Iurie Ciocan: „Da! noi avem în legislație stabilite posibilități de a aplica pedepse complementare cetățenilor prin limitarea dreptul acestora de a ocupa anumite funcții. Dacă o asemenea pedeapsă complementară a fost aplicată noi ca şi organ electoral nu vom admite acest cetățean să participe în alegeri. Or, dacă cetățeanul a fost anterior judecat, şi-a ispășit pedeapsa acum este cu drepturi depline să meargă să candideze. Cetățeanul nu-i condamnat definitiv, deseori mă întreabă despre un anumit politician care…”
Europa Liberă: …despre Ilan Şor care e cu dosar în instanţă.
Iurie Ciocan: „El nu este condamnat definitiv, respectiv noi mergem cu prezumția nevinovăției până la hotărârea definitivă a instanței de judecată. Certificatele date ele nu confirmă integritatea internă şi morală a omului, ele confirmă relaţia lui cu statul, cu organele de urmărire penală, cu instanțele de judecată.”
Europa Liberă: În ziua alegerilor va avea loc şi un plebiscit. Vor mai fi două buletine de vot. Cetăţenii vor trebui să se dea cu părerea dacă sunt de acord să fie micşorat numărul de deputaţi de la 101 la 61 şi dacă sunt de acord ca deputatul să fie revocat. E un referendum consultativ. Aceasta înseamnă că…
Iurie Ciocan: „Înseamnă că rezultatele acestui referendum nu vor produce efecte juridice imediate decât anumite constatări. Viitorul parlament primind pe masa sa rezultatele constatate în urma referendumului de către CEC va şti cu certitudine răspunsul dat de alegători la aceste două întrebări, susţin cetăţenii modificarea Constituţiei în semnul dat, ori nu susţin. Legiuitorul în continuare este în drept fie să iniţieze un referendum constituţional, fie să modifice Constituţia în Parlament, fie să ia act de voinţa alegătorilor.”
Europa Liberă: Aceste alegeri parlamentare sunt foarte importante pentru că trebuie să fie constituită legislatura ca după asta deputații să poată crea majoritate, iar dacă nu se ajunge la un compromis între cei care vor accede în Parlament s-ar putea ajunge la anticipate. Asta poate să pericliteze alegerile locale?
Iurie Ciocan: „Desigur că există tot felul de scenarii, inclusiv neconstituirea unei majorităţi parlamentare. Nu cred că acest lucru va periclita organizarea alegerilor locale. Un Parlament plenipotențiar ar trebui să ţină cont şi de legislaţia ce ţine de divizarea teritorial-administrativă. Dacă nu reuşim să facem acest lucru până la viitoarele alegeri locale, vom alege autorităţile publice loc ale în structura actuală. Parlamentul ar trebui să găsească posibilitate să formeze o majoritate parlamentară şi să se expună asupra oportunității reformei teritorial-administrative.”
Europa Liberă: Deci reforma ar trebui să fie făcută până la alegerile locale?
Iurie Ciocan: „Este obligatoriu pentru că în momentul în care noi alegem o nouă componență a administrației publice locale mandatul acesteia este de patru ani, el nu poate fi întrerupt.”
