Linkuri accesibilitate

Joe taxatorul și o timidă reformă a sistemului Schengen în UE


Joe taxatorul”... Sub un portret în stilul Terminator (Taxator / Terminator) cotidianul francez Libération are ca dosar special al numărului de azi o analiză a felului în care Joe Biden abordează chestiunea taxării multinaționalelor.

„Administrația Biden va prezenta astăzi, în fața Grupului G-7, proiectul său de impozit minimum internațional pentru firme. O adevărată revoluție!” spune coperta din Libération.

Analizând în detaliu proiectul fiscal al lui Biden, cotidianul stângii intelectuale pariziene arată azi în mod indirect uriașa schimbare a tonului întregii prese europene în abordarea politicii americane de la Trump încoace. „Ambiția lui Biden este de a frâna, opri și răsturna pe termen lung spirala taxelor plătite de firme și multinaționale, care a coborât de la 34% sub Reagan la 21% sub Trump” scrie Libération.

La Londra, însă, unde va avea loc summitul G-7, cu participarea lui Joe Biden, Financial Times estimează că Biden e gata să lase nivelul taxelor multinaționalelor plafonat la 21% dacă republicanii acceptă celelalte planuri ale sale de injectare a unor sume gigantice în infrastructura SUA.

„Regele Bibi” și lupta sa disperată pentru a-și salva tronul

Mai puțin importantă în România sau Republica Moldova, tema schimbărilor politice „tectonice” din Israel domină și azi presa occidentală.

„Regele Bibi” și lupta sa disperată pentru a-și salva tronul, este titlul mare, astăzi, în Le Figaro, în Franța. La Londra, The Guardian pune în evidență strategia agresivă a lui Beniamin Netaniahu, faptul că el crede că ar putea recâștiga puncte mizând pe aceea că ar putea convinge votanții că o „coaliție primejdioasă” caută să-l răstoarne.

„Coaliția primejdioasă” est un amestec în aparență straniu de mici partide religioase, extrema dreaptă, și care beneficiază de sprijinul adus în ultimul moment de partidul palestinienilor islamiști, ceea ce arată exasperarea unei majorități a spectrului politic al Israelului (și poate și a unei majorități a populației) în fața longevității la putere a lui „Bibi” Netaniahu, care stă înfipt în fruntea guvernului de 12 ani, dar care domină de fapt politica din Israel de mai bine de un sfert de secol.

Naționaliști, ex-laburiști și arabi: așa este cum definește cotidianul italian La Repubblica coaliția împotriva lui „Bibi”. Netaniahu anunță însă că e vorba de o «periculoasă coaliție de stânga». Naftali Bennett, șeful cabalei politice formate împotriva lui Netaniahu, care a fost șeful de cabinet al lui „Bibi”, este de altfel un politician al dreptei naționaliste și sioniste care, începând din acest moment, scrie The Guardian, beneficiază de o protecție extrem de minuțioasă din partea serviciilor secrete, după ce a primit o serie de amenințări, inclusiv de la fideli ai lui Netaniahu.

Tot la Londra, The Times estimează că “Bibi”, cu naționalismul său strident și retorica lui belicoasă, va risca totul pentru a distruge fragila coaliție care e pe cale de a-l răsturna. El nu încetează de altfel să insiste, cum o subliniază Washington Post, că adversarul său sprijină interesele arabilor.

În Spania, El Pais scrie chiar că Netaniahu va sabota, pur și simplu, noul guvern alternativ. Realitatea este însă că Netaniahu caută în paralel să scape și de multiplele anchete împotriva lui pentru corupție, pentru care are imunitate cât vreme rămâne în fruntea guvernului, cum o amintește, la München, Süddeutsche Zeitung, sub titlul provocator: “Bibi în cătușe”.

Timidă reformă a sistemului Schengen în UE

Alt mare subiect, în presa care tratează temele europene, este acela că ieri, la Bruxelles, Comisia Europeană a propus o întărire a controalelor la frontierele externe ale spațiului Schengen, pentru a putea păstra fluiditatea circulației interne a spațiului Schengen.

Cum o scrie astăzi Le Monde, reforma spațiului Schengen propusă de Comisia Europeană este de fapt foarte timidă. Deja în 2015-2016, sosirea valului de refugiați din Orientul Apropiat și Libia a dus la o întărire a controalelor naționale ale țărilor membre, în interiorul frontierelor Schengen. Cu totul, 19 țări au recurs la măsura excepțională de a îngrădi libera circulație în UE. Inițial, era vorba de a aplica asta doar vreme de doi ani, însă regulile stricte au rămas în vigoare.

Noua strategie a Comisiei Europene pentru a reînvia spațiul Schengen se bazează pe ceea ce a rezumat comisarul pentru „apărarea modului de viață european” Margaritis Schinas: «Pentru a fi liberi să ne deplasăm în interiorul spațiului nostru, trebuie să ne întărim capacitatea de a controla frontierele externe».

Pentru asta, Comisia a propus o întărire a atribuțiilor și competențelor agenției Frontex, cea însărcinată cu controlul frontierelor UE. Se propune ca efectivele să urce la 10.000 de oameni și ca bugetul să fie de 10 miliarde de euro.

Metodele, deseori brutale, ale agenților Frontex împotriva imigranților ilegali, sunt deseori denunțate la Bruxelles de diferite ONG-uri pentru drepturile omului, dar în cadrul Comisiei răspunsul este mai degrabă prudent și cel mai adesea se rezumă la a deplânge «denigrarea sistematică» a activităților Frontex.

Bulgaria, Croația și România în Schengen?

Cealaltă propunere a Comisie care riscă să nu placă deloc prin majoritatea capitalelor UE este aceea de a primi în Schengen, cât mai repede, Bulgaria, Croația și România.

Spațiul Schengen nu coincide cu UE și este compus actualmente din 26 de țări, 22 dintre care sunt țări UE. Comisia a propus așadar primirea României, Bulgariei și Croației, deplasând frontiera Schengen în Balcani, dar este limpede că reticențele rămân în continuare mari la Paris sau Berlin.

Frontiera maghiară Schengen deschisă în fața rușilor

La Moscova, Izvestia scrie că Ungaria își va deschide granițele în fața turiștilor ruși. Cotidianul de opoziție îl citează pe ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, care a spus: „Noi am fi deschis deja de mult granițele, dacă guvernele noastre s-ar fi înțeles.”

Acum, însă, Budapesta și Moscova au decis să-și recunoască reciproc certificatele de vaccinare. Teoretic, rușii vor putea intra în Ungaria fără să li se impună o carantină, dar asta înseamnă în același timp și că ei vor fi intrat astfel în spațiul Schengen.

Izvestia precizează că Szijjártó însuși s-a vaccinat cu Sputnik V, de fabricație rusească, și că se simte acum foarte bine.

Ungaria este principalul aliat al Rusiei în UE, lucru care și împiedică de altfel formarea, în Parlamentul European, a unei alianțe între formațiunea Fidesz a lui Viktor Orbán cu polonezii lui Jarosław Kaczyński. Din pricina atitudinii personale a lui Kaczyński, dar și a polonezilor în general, Rusia este văzută în Polonia ca inamicul absolut, în vreme ce în Ungaria Viktor Orbán nu încetează să-și declare admirația pentru „iliberalul” Putin.

Astfel, Orbán a lăsat de înțeles că el n-ar fi deloc de acord cu aplicarea recomandării din luna aprilie a Parlamentului European de a exclude Rusia din sistemul internațional de plăți electronice interbancare SWIFT.

Pe 28 aprilie, Parlamentul European a propus ca Rusia să fie exclusă din SWIFT, dar o asemenea decizie este un factor complex, care ține în primul rând de guvernele UE, de SUA și de o complicată coordonare la nivel internațional.

La Moscova, Kommersant a vorbit despre asta cu ambasadorul Rusiei la Bruxelles, Vladimir Cijov, care e citat astăzi de ziar cu asigurarea că amenințarea cu excluderea Rusiei din SWIFT nu se va concretiza, dar și că dacă asta se va întâmpla, tot “n-ar fi o catastrofă”.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG