Europa Liberă: Am văzut o serie de evoluții îngrijorătoare în Moldova în ultima vreme. Care este poziția Comisiei Europene vizavi de toate acestea?
Johannes Hahn: Ei bine, suntem foarte implicați în Moldova, trebuie să subliniez, și avem acest acord de asociere, acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător. În Moldova există progrese în ceea ce privește dezvoltarea economică, cifrele sunt destul de bune. Există îmbunătățiri în ceea ce privește abordarea problemelor care au existat în sectorul bancar. Deci, există unele progrese. Dar, pe de altă parte, există, în opinia noastră, o întârziere constantă în domeniul respectării statului de drept și al libertății de exprimare. Am avut discuții constante cu Chișinăul despre codul electoral. Ei nu au respectat recomandările Comisiei de la Veneția. Deci, într-un fel, de mai bine de două luni vedem o evoluție negativă în anumite domenii care sunt legate de drepturile cetățenilor. Iar acest lucru nu este criticat doar de Comisie, ci și de Parlamentul European. Am avut un vot despre Moldova în această privință, iar poziția Consiliului e similară. Toți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situație, ba chiar e vorba și despre credibilitatea noastră proprie, iar banii trebuie folosiți în scopuri clare. În cele din urmă, am fost de acord că trebuie să acceptăm consecințele. De aceea a fost adoptată o decizie de reducere a sprijinului financiar în ceea ce privește alocarea anuală, dar și să suspendăm plățile ulterioare în cadrul asistenței macrofinanciare.
Europa Liberă: Puteți să vă prezentați în detaliu ce anume ați redus și ce anume ați suspendat? Puteți să puneți asta în context?
Johannes Hahn: Suspendat înseamnă că nu plătim a doua și a treia tranșă (eds: în realitate e vorba de prima tranșă, nu de a doua și a treia) de asistență macrofinanciară, iar reducerea alocării anuale înseamnă că acolo unde am inclus în buget aproximativ 70 de milioane, vom reduce asta cu o treime pentru 2017 și 18, dar este important să înțelegem că acest lucru nu înseamnă a spune ceva care este împotriva cetățenilor, dimpotrivă, programele care sunt încă în vigoare vizează sprijinirea intereselor cetățenilor, de exemplu, investind de exemplu în anumite măsuri de infrastructură, în tratarea deșeurilor, în programe în care există în mod clar un beneficiu pentru cetățenii de rând. Dar noi nu căutăm, nici în Moldova, nici în altă parte, să susținem un anumit guvern și nici să facem jocurile vreunui partid politic. Ceea ce căutăm este ca analizele noastre să fie bazate pe fapte și cifre. Și acest lucru este evaluat și, prin urmare, a trebuit să luăm o decizie.
Europa Liberă: Deci, vorbind de treimea aceasta care ar fi tăiată, unde ar fi mers banii aceia dacă nu ar fi fost tăiați?
Johannes Hahn: Măsura implică, de exemplu, reforme ale administrației publice, lucruri de genul acesta în care performanța guvernului se îmbunătățește, însă păstrăm o sumă substanțială de bani pentru activități care sunt imediat în interesul cetățenilor. Încă o dată, e vorba de măsuri de infrastructură. Un alt domeniu în care ne-ar plăcea să vedem progrese, adică noi am investit foarte mult într-un interconector energetic între România și Republica Moldova, care este construit acum. Avem nevoie acum de finalizare la Chișinău pentru a profita cu adevărat de această investiție. Aici, de exemplu, guvernul se târâie în urmă și nu face ceea ce am convenit, fiind în interesul cetățenilor să aibă o diversificare a aprovizionării cu energie și să nu depindă de o singură sursă.
Europa Liberă: Așadar pachetele financiare 2017 și 2018 au fost tăiate. Ce se întâmplă mai departe?
Johannes Hahn: Din nou, este important de subliniat că toate aceste măsuri pot fi răsturnate, cu condiția să existe progrese în domeniile importante pentru noi, Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă remedierea tuturor acestor deficiențe, în special în domeniul statului de drept. Am văzut, de exemplu, o amnistie fiscală, care nu este acceptabilă, dar nu am văzut progrese reale în investigațiile privind scandalul bancar. Vreau să spun că s-au luat măsuri ulterior pentru a se evita o astfel de situație în viitor, însă când vine vorba de rezolvarea cazului penal nu există progrese reale. Există întotdeauna scuze că acest lucru este externalizat, că acest lucru se face în altă parte. Aici vedem cu certitudine unele deficiențe. Cealaltă problemă este decizia de a nu recunoaște alegerile pentru primăria din Chișinău cu, aș spune, argumente foarte dubioase. În toate aceste elemente vedem evoluții care nu sunt în concordanță cu așteptările noastre privind mai multă democrație, mai multă transparență, mai multă corectitudine.
Europa Liberă: Să vorbim despre MFE, care a fost oprit în iulie. Dar ce s-a hotărât privind acele 100 de milioane din MFE?
Johannes Hahn: În luna iulie, am așteptat încă decizia FMI, deoarece suntem într-un fel dependenți de evaluarea pozitivă a FMI cu privire la situația macroeconomică din Moldova, de care depinde sprijinul FMI. Și s-a fluturat ideea că FMI ar putea face acest lucru până la sfârșitul lunii iunie, dar acest lucru a fost întârziat și, prin urmare, la acel moment nu am putut plăti. Între timp, FMI a dat lumină verde la nivelul lor, ceea ce ne-ar fi permis să plătim, dar, în opinia noastră, situația generală, în special situația statului de drept, s-a deteriorat, așa că am decis să suspendăm plata prima tranșă a asistenței macrofinanciare, până când situația se va îmbunătăți.
Europa Liberă: S-a spus că Moldova ar putea pierde liberalizarea vizelor. Este aceasta o posibilitate?
Johannes Hahn: Nu e o chestiune discutată în prezent. Moldova promovează în mod activ cetățenia moldovenească, de exemplu în regiunea Golfului, din motive economice. Dar nu avem dovezi care să ne permită să vedem cine obține cetățenia Republicii Moldova, nu suntem la curent cu nume sau cine primește cetățenie moldovenească care dă dreptul la călătorie în Europa fără viză, deci este cu siguranță un alt domeniu sau element în care avem unele preocupări și dorim să obținem mai multe informații, mai multe dovezi, mai multă transparență, deoarece, în general, suntem foarte îngrijorați de anumite măsuri prin care unele companii oferă cetățenie din motive economice sau financiare.
Europa Liberă: Dar poate acest lucru să ducă la suspendarea vizelor, dacă găsiți dovezi concrete?
Johannes Hahn: Depinde de statele membre. Există în toate acordurile noastre o așa-numită clauză de suspendare dacă există anumite evoluții care contravin spiritului liberalizării vizelor. Dar, din nou, în prezent nimic nu este prevăzut sau discutat în acest sens.
Europa Liberă: Pentru a încheia, care ar fi mesajul dvs. pentru cetățenii moldoveni, dat fiind că acest lucru va fi în mod evident văzut ca o pedeapsă pentru Moldova? Ce mesaj ați le-ați da cetățenilor și ce mesaj guvernului din Moldova?
Johannes Hahn: Sunt pe deplin conștient de faptul că unii folosesc acest prilej pentru a spune că nu sprijinim cetățenii. Încă o dată, este exact contrariul. Încercăm să nu prejudiciem interesele cetățenilor. Din contră. Este și o chestiune a credibilității noastre. Dacă suntem de acord cu ceva, dacă vrem să ținem seama de valorile noastre, dacă urmărim standardele europene care nu sunt respectate sau dacă se face chiar contrariul, bineînțeles că trebuie să reacționăm. Dar, încă o dată, reacția noastră vizează, dacă doriți, autoritățile statului, nu cetățenii. Cetățenii ar trebui să știe că suntem de partea lor. Și, de asemenea, nu ezit să spun că guvernul a făcut unele progrese în anumite domenii. De exemplu, exporturile către Europa au crescut. Acest lucru este în mod clar rezultatul acordului de liber schimb. Facem totul, de exemplu, pentru a utiliza în continuare aceste posibilități, ceea ce este iarăși în interesul cetățenilor, deoarece creează locuri de muncă. Este ceva care arată o perspectivă europeană clară. Dar când vine vorba de adaptarea legii la standardele democratice, vedem în mod constant încălcări sau cel puțin evoluții care nu sunt în concordanță cu așteptările noastre privind democrația și statul de drept.
(Traducere: Dan Alexe)