Linkuri accesibilitate

Jucăușul Spiridon Mocanu


Spiridon Mocanu
Spiridon Mocanu

Pe timpuri, despre vreun flăcău care bătea piciorul la joc de parcă avea jăratec sub talpă se spunea că s-a născut jucând.

Spiridon Mocanu, un flăcăuan de prin părțile Cahulului, îndrăgostit de arta jocului popular, a parcurs calea de la jucăușul din curtea satului la artist al poporului, uimind publicul spectator prin măiestria, tehnica, lirismul, coloritul și umorul din scenă.

A fost remarcat după participarea la olimpiada jocului popular din 1948, când i s-a propus un loc în „Ansamblul de dansuri norodnice” din RSS Moldovenească. Îl are ca îndrumător coregraf pe maestrul Igor Moiseev. Începe să cutreiere în lung și-n lat nu numai satele moldovenești, dar și întreaga Uniune Sovietică, bucurând spectatorii cu momente de mare inspirație artistică.

În 1953 cucerește titlul de laureat la Festivalului mondial al tineretului de la București. În 1955, la 10 ani de la fondarea Ansamblului „Joc”, i se conferă titlul de artist al poporului din RSS Moldovenească. La Festivalul mondial al tineretului de la Moscova din 1957 i se acordă medalia de aur pentru dansul de glumă „În drum spre Chișinău”. Acest dans a cules aplauzele publicului și la Expoziția internațională de la Bruxelles, la care Mocanu a participat în cadrul delegației sovietice. Împreună cu alți maeștri ai dansului a concertat pe scenele din Cuba, Liban, Siria etc.

Mocanu a atins culmile perfecțiunii coregrafice și ale artei transfigurării în scenă. Publicul spectator l-a aplaudat și a râs cu poftă de moșnegelul zglobiu, puțin cherchelit din „În drum spre Chișinău”, de starostele neîndemânatic din tabloul coregrafic „Logodna”, de bătrânul glumeț din „Baba mea”. Iar, cine l-a văzut pe Mocanu în dansul „Păcală” nu-l va uita niciodată.

Artistul, ca și caracterele pe care le-a creat, au fost îndrăgite de popor, iar conducerea de partid a urmărit să profite de popularitatea sa pentru a-și consolida propria legitimitate. Ca urmare, la 3 martie 1963 Spiridon Mocanu este ales membru în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești din partea circumscripției electorale Octombrie a capitalei. Alegerea sa, se poate spune, era unul din puținele cazuri când vrerea partidului a coincis cu cea a poporului.

  • 16x9 Image

    Gheorghe Cojocaru

    Istoric, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei,  din 1998, comenator politic la radio Europa Liberă. Autorul volumului „Cominternul și originile moldovenismului”(Chișinău, 2009), bazat pe documente inedite despre rădăcinile sovietice ale „moldovenismului”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG