Linkuri accesibilitate

Justiția moldoveană „în slujba” democrației


Un comentariu săptămînal de la Chișinău.

Vitalie Ciobanu în studioul Europei Libere la Chișinău
Vitalie Ciobanu în studioul Europei Libere la Chișinău

Pe măsură ce se apropie alegerile locale din 20 octombrie, lupta politică se acutizează, tinzând să treacă pe un plan secund, din punct de vedere mediatic, activitățile Guvernului sau inițiativele lui Dodon, rămas după scandalosul său discurs de la ONU oarecum fără preocupări vizibile. Ambiția sa de a construi „o Europă de la Atlantic la Vladivostok” s-a concretizat deocamdată prin felicitări adresate lui Putin de ziua de naștere a acestuia – ritual obligatoriu pentru un „vasal al Kremlinului”, cum îl văd majoritatea moldovenilor. În rest, socialistul și-a mai completat vidul din agendă cu niște probozeli veninoase aruncate în direcția Ministerului de Interne în contextul accidentelor de circulație care s-au înmulțit în ultimul timp, cerând niște demisii de onoare. Aluzie transparentă la Andrei Năstase.

Și acesta nu i-a rămas dator. Într-o replică ce pare împrumutată din discursurile contracandidaților săi de pe dreapta, liderul Platformei DA i-a reproșat lui Dodon că încearcă să profite electoral de pe urma suferinței unor oameni nevinovați, victime ale accidentelor rutiere, și i-a reamintit de cârdășiile sale cu Plahotniuc, care au împiedicat Blocul ACUM să adune mai multe voturi, în așa fel încât să nu fie nevoit să facă o alianță „improprie” cu un adversar ideologic, alianță generatoare de atâtea frustrări în societate.

Tot Năstase a amintit de finanțarea ilegală a PSRM, de cele 600 de mii de dolari lunar pe care îi primesc socialiștii din Rusia, bani care se văd în excesiva agitație stradală, dar și poștală, și telefonică, a lui Ivan Ceban, candidatul PSRM la primăria Chișinăului, la fel cum s-au văzut la prezidențialele din 2016, și în scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019.

În aceste dispute cu subtext electoral, care pun în evidență

Ce fac instituțiile statului, ele cum se „poziționează” ...


vechiul dicton că în politică nu există prietenii, ci doar alianțe de conjunctură – se întâmplă și la case mai mari, europene, ce să mai spui de Republica Moldova? –, întrebarea esențială este: ce fac instituțiile statului, ele cum se „poziționează”, vorba unui cunoscut analist politic de la București?

Instituțiile stau la pândă, cum au făcut-o în toți acești ani. Urmăresc înfierbântarea cazanului politic, oscilațiile partidelor pe scala preferințelor electorale, încearcă să anticipeze, aidoma unor meteorologi stresați, câte zile senine mai au partenerii din coaliția de la putere, dacă „norii” adunați pe cerul coabitării lor se vor transforma într-o furtună adevărată sau dacă nu sunt decât descărcări electrice locale, de scurtă durată.

Procuratura Generală a inițiat mai multe cauze penale împotriva fostei guvernări, ale cărei abuzuri revoltătoare oferă un larg debușeu unor anchete de răsunet: miliardul furat, spălătoria de bani rusească, privatizările ilicite, aeroportul concesionat, puciul

Dezoligarhizarea se întinde până unde nu atinge interesele partenerului de guvernare a Blocului ACUM ...


anticonstituțional din zilele de 8-14 iunie etc., ele constituind și obiectul unor investigații parlamentare destul de avansate. Însă dezoligarhizarea se întinde până unde nu atinge interesele partenerului de guvernare a Blocului ACUM. Procuratura deja a pretins că nu are probe legate de finanțarea ilegală a socialiștilor, pentru a le intenta dosare penale – deși, cum spuneam, aceste probe „strigă” în gura mare la toate intersecțiile din Chișinău și din centrele raionale.

Instituțiile se fac a nu le vedea și pasează responsabilitatea pe umerii alegătorilor. Adică poporul să decidă cine va fi cercetat penal, și cine nu. Tot e mai bine, s-ar zice, decât să decidă un oligarh de undeva, din buncăr. Doar că de aici și până la un stat de drept, așa cum ni-l dorim, calea e prea lungă.

Tot în categoria derobării instituționale sau a aservirii politice a justiției din Republica Moldova, care știe doar să-și schimbe stăpânii, nu să apere legea, criticii Blocului ACUM au pasat hotărârea de ieri a Curții de Apel, care a casat verdictul unor instanțe, inclusiv al aceleiași Curți de Apel, de invalidare a mandatului de primar al lui Andrei Năstase, ales în urma scrutinului din 3 iunie 2018 la Chișinău. S-a înlăturat o nedreptate, fără îndoială. Andrei Năstase a fost repus în drepturi, dar e un gest tardiv, făcut în toiul campaniei electorale, cu doar zece zile înaintea scrutinului din 20 octombrie.


E greu de spus dacă decizia Curții de Apel va spori sau nu șansele electorale ale liderului Platformei DA. Mai ales că a pronunțat-o un complet de judecată din care nu a lipsit Vladislav Klima, unul din protagoniștii anulării alegerilor din Chișinău, acum un an, când la fel era judecător la Curtea de Apel.

Cred că Andrei Năstase și susținătorii săi au sentimente amestecate. Abuzurile judecătoarei Berdilo și ale instanțelor superioare trebuiau anulate, însă „întoarcerea spre adevăr” a

Acest „cadou” din partea justiției ațâță atacurile la adresa candidatului Blocului ACUM de data aceasta din tabăra dreptei unioniste...

justiției din Moldova s-ar putea să nu fie decât o stratagemă, o viclenie a unor magistrați care vor să se pună bine cu noua putere. Venit în toiul campaniei electorale, acest „cadou” din partea justiției ațâță atacurile la adresa candidatului Blocului ACUM de data aceasta din tabăra dreptei unioniste, acolo unde se înghesuie mai mulți concurenți electorali, care și-au făcut din „noul binom”, cum spun ei, Dodon-Năstase, PSRM-ACUM, o țintă predilectă.

În aceeași zi, un alt pretendent la postul de edil al Chișinăului, Ruslan Codreanu, „și-a dobândit dreptatea” în justiție, demonstrând că cele aproape 800 de semnături false, care i-au fost incriminate drept temei al neînregistrării sale în cursa electorală, în realitate sunt valide. Ruslan Codreanu a fost cel care, după invalidarea alegerilor din Chișinău, câștigate de Andrei Năstase, a preluat timona orașului, numindu-se pe sine prin ordin în funcția de primar general interimar.

Repunerea în drepturi a lui Andrei Năstase la primăria capitalei și recunoașterea validității unor semnături adunate de o persoană care a ocupat acest post ca urmare a unei proceduri administrative viciate, precedate de o decizie judecătorească ilegală la adresa edilului legitim al Chișinăului, fac parte, iată, din același peisaj al unei justiții puternic avariate, capabile prin sentințele ei să deformeze realitățile din Republica Moldova.

Dacă justiția, dacă instituțiile de drept au mână liberă să se ocupe cel puțin de ilegalitățile regimului Plahotniuc, deși o fac într-o manieră discutabilă, conotată politic, ce caută – se întreabă moldovenii – hoțul Shor în actuala campanie electorală? Fugarul primar de Orhei, dat în căutare națională și internațională, „s-a întors” în Moldova. Le zâmbește batjocoritor cetățenilor de pe panourile electorale, alături de Klimenko la Chișinău, și în raionul Orhei, unde mitul „primarului darnic” cu oamenii nevoiași are destui fani.


Cine a autorizat folosirea în actualele alegeri locale a imaginii unui condamnat cu acte în regulă? Ce-i asta, inconștiență,

Prezența lui Shor pe panourile electorale e un scandal, o insultă monstruoasă la adresa ideii de dreptate și moralitate în viață și în politică ...


incompetență, subversiune calculată? E un alt favor al justiției față de clasa politică, de data aceasta, un favor acordat unui infractor dovedit? I se pregătește cumva lui Șor o revenire triumfală în Moldova?

Asta nu-i democrație. Prezența lui Shor pe panourile electorale e un scandal, o insultă monstruoasă la adresa ideii de dreptate și moralitate în viață și în politică. Îl disculpă, îl legitimează, transmite un semnal instituțiilor și opiniei publice: regimul Plahotniuc e viu, regimul Plahotniuc își va lua revanșa. Atâta timp cât legea va fi interpretată strâmb, iar delapidatorii și bandiții nu-și vor primi răsplata cuvenită, e o chestiune de timp până când acest stat va recădea într-o altă captivitate, iar ieșirea sa de sub influența rusească va rămâne o iluzie.

* Opiniile exprimate în acest material aparțin autorului și nu sunt neapărat ale Europei Libere.

  • 16x9 Image

    Vitalie Ciobanu

    Sunt scriitor și jurnalist. Colaborez cu Europa libera de 23 de ani în calitate de comentator. Începând cu iunie 2023 realizez podcastul „Cultura la frontieră”. Vreau prin această emisiune să punem în valoare artiștii, scriitorii, oamenii de creație din Republica Moldova, să vorbim despre opera lor, să-i descifrăm înțelesurile, să o plasăm într-un context mai larg, național și european. Acest produs sper să continue tradiția emisiunilor culturale ale Europei libere, în condiții noi, în era tehnologiilor digitale.

Previous Next

XS
SM
MD
LG