Strategia pentru reformarea justiției prevede modificarea Constituției în partea ce ține de asigurarea independenței judecătorilor, precum și activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. Despre independența judecătorilor și combaterea corupției o convorbire cu tinerii magistrați Ion Chirtoacă care este magistrat la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în martie 2016 și cu Alexei Paniș care activează în calitate de judecător la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, din 2017.
Europa Liberă: Vorbim cu doi judecători tineri. Ion Chirtoacă este judecător la Judecătoria Chișinău Buiucani și cel de-al doilea interlocutor, Alexei Paniș, judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău Râșcani. Cum definiți actuala situație din justiția moldavă?
Ion Chirtoacă: „Situația din justiție este una similară cu cea din toate sectoarele vieții sociale, sunt o serie de neajunsuri și, în primul rând, vreau să scot în evidență lipsa comunicării cu mass-media și faptul că cetățenii cunosc despre justiție prin prisma percepțiilor altor persoane, alții decât judecătorii. Ca și multe instituții de stat, avem anumite probleme de integritate pe intern și ar fi bine să le recunoaștem și să vorbim despre ele. În ultima perioadă de timp s-a acutizat climatul de frică în sistemul de justiție determinat de acest plafon de cinci ani de zile, mai mulți judecători tineri nu au trecut acest plafon. Nu în ultimul rând este lipsa pluralismului de idei, toate ideile care urmează să fie promovate în sistem trebuie să fie prin intermediul CSM-ului sau Curții Supreme de Justiție, ceea ce eu consider că nu este corect. Or, această reminiscență de subordonare și obediență față de organele superioare din sistemul judecătoresc cred că este o reminiscență din perioada sovietică, deși acum mai bine de 30 de ani, cumva, din punct de vedere juridic, ne-am debarasat de acel sistem, dar cele trei reforme la care am asistat până în prezent au anumite neajunsuri pe acest aspect.
Vreau să menționez lipsa de integritate.
Vreau să menționez lipsa de integritate. Integritatea este o problemă prin prisma faptului că ea și este cel mai puțin evaluată, inclusiv la judecători, la promovarea judecătorilor, la evaluarea ordinară sau extraordinară, anume acest criteriu de integritate, iar mesajele noastre nu sunt îndreptate față de anumite persoane, sunt anume de a aduce la cunoștință anumite probleme din sistem și sperăm noi să trăim acele zile cât mai degrabă când să ne bucurăm de justiție, cu adevărat să spunem că este independentă, și de un sistem de justiție sănătos.”
Europa Liberă: Împărtășiți același punct de vedere?
Alexei Paniș: „Da, împărtășesc acest punct de vedere. Într-adevăr, se discută intens în societate despre problemele din justiție și pe bună dreptate, pentru că efectele acestor hotărâri influențează toate sferele din viața de zi cu zi, remarcăm, și ca reprezentanți ai corpului de judecători, că există probleme în justiție, dar și ca cetățeni ai Republicii Moldova, pentru că, dincolo de activitatea noastră ca judecători, noi locuim în Republica Moldova, noi avem familii, noi avem prieteni, noi participăm la relațiile de zi cu zi și noi suntem martori la multe și diverse evenimente și nu putem să închidem ochii și să negăm existența acestor probleme, de asta consider că primul pas este să fie recunoscută existența anumitor probleme.”
Europa Liberă: Percepția simplului cetățean e că justiția în Republica Moldova prinde „peștișorii” și nu poate să-i aducă pe banca acuzaților pe „rechini”. Ce ne puteți spune?
Alexei Paniș: „Ca să dăm un răspuns complet, trebuie să vedem ce reprezintă percepția despre justiție, pentru că mulți cetățeni consideră că justiția ar trebui să se limiteze doar la soluția dată de judecător, deși în realitate judecătorul examinează cauza și se expune prin prisma acelor probe, argumente care au fost prezentate.
Judecătorii nu pot să vină cu explicații la fiecare soluție pronunțată.
În acest sens o să dau un exemplu de la un profesor de-al nostru care ne-a predat la Institutul Național al Justiției și el odată ne-a spus: băieți, voi trebuie să fiți pregătiți că în viață se întâmplă cazuri când în sat, de exemplu, a fost prinsă o persoană la furat, tot satul știe că ea a furat, datorită circumstanțelor în care s-a derulat urmărirea penală și erorilor comise este evident că o să impună o soluție sau de achitare, sau de încetare și acum el o să vină înapoi în sat și o să știe tot satul că el a furat, dar judecătorul i-a dat drumul acasă. Asta este o realitate și noi nu putem să negăm că, da, sunt multe cauze care nasc controverse în societate, nasc discuții, dar trebuie să accentuăm și faptul că judecătorii nu pot să vină cu explicații la fiecare soluție pronunțată.
De fapt, noi trebuie să comentăm soluțiile adoptate de judecători și lipsa de informație, lipsa de înțelegere din partea societății se datorează acestei lipse de comunicare.”
Europa Liberă: Nedumerirea cetățeanului rămâne a fi totuși asta: de ce cel care a săvârșit o crimă mică este trimis pe banca acuzaților, iar cel care a fost implicat în fraude la dimensiuni foarte mari, acela scapă basma curată?
Ion Chirtoacă: „Da, într-adevăr, pe bună dreptate percepția societății este că „marii rechini”, așa-numiți, nu se regăsesc pe banca acuzaților. Aici problema, nu încerc să dezvinovățesc cumva sistemul judecătoresc, nu, dar problema trebuie privită per ansamblu, noi am asistat în ultima perioadă de timp când s-a vorbit foarte mult, este și hotărârea parlamentului din vara lui 2019 despre justiția capturată. Este foarte regretabil, din punctul meu de vedere, și nu încerc cumva să apăr sistemul judecătoresc, dar vreau să menționez că această justiție capturată nu a fost doar în sistemul judecătoresc, deci sunt și alte instituții ale statului care...”
Europa Liberă: Astăzi vorbim despre justiție.
Ion Chirtoacă: „Exact, dar a învinovăți doar sistemul judecătoresc de faptul că „marii rechini” care sunt percepuți de către societate nu ajung pe banca acuzaților nu este exclusiv vina judecătorilor, este un conglomerat de autorități, este vorba de procuratură, de organele de urmărire penală și instanțele judecătorești. De aceea această justiție politică cum a fost în ultima perioadă de timp vociferat foarte mult în spațiul public, da, pe anumite dosare sensibile, trebuie să recunoaștem, însă vinovăția nu trebuie exclusiv văzută în curtea sistemului judecătoresc.”
Europa Liberă: În sistemul organelor de drept din care face parte și procuratura, și judecătoria, și organele de urmărire penală.
Ion Chirtoacă: „Evident. Sistemul judecătoresc și cu precădere organele sale reprezentative, și să nu se supere membrii CSM-ului, dar ăsta pentru că organul de protecție și de independență să asigure independența judecătorului este CSM-ul. Unui judecător care examinează un dosar cu probleme îi este frică și înțeleg ca și persoană că poate să aibă o anumită frică, însă cel mai dureros este faptul că organul care are responsabilitatea să ne apere independența niciodată nu a ieșit cu un mesaj public să spună că față de justiție se fac anumite presiuni, nu a ieșit, cu toate că acest organ cunoștea cu certitudine despre lucrurile acestea.
Cetățeanul este îndreptățit (...) să ne ceară și socoteala.
Și mesajul nostru pe care vrem acum să-l aducem este faptul că este necesar anumite greșeli să le recunoaștem față de sistem și față de societate, pentru că noi avem o responsabilitate față de societate și pentru că societatea ne achită salariile, într-un final, din bugetul public național la care contribuie fiecare cetățean și cetățeanul este îndreptățit prin prisma aceasta să ne ceară și socoteala.
Însă, în același timp, trebuie de identificat persoanele care au fost exponenții sistemului judecătoresc, pentru că nu tot sistemul judecătoresc și nu cred că este corect să spunem că tot sistemul judecătoresc, există anumite persoane, există anumite autorități ale sistemului judecătoresc care au avut pârghiile legale, și nu au acționat. Și reforma justiției care a demarat în anii 2011-2017 în mai multe etape, deci, într-un final, organul reprezentativ al sistemului judecătoresc, CSM-ul, trebuie să-și asume eșecul.
În același context vreau să menționez că același CSM, acele oaze de schimbare care se începeau în sistem erau înăbușite sau nu erau luate în calcul, că au mai fost unele mesaje și au mai fost judecători care au mai avut unele mesaje, însă toate aceste mesaje au fost blamate. Iată, persoanele care aveau autoritate și funcții administrative în cadrul sistemului judecătoresc trebuie să-și asume această responsabilitate.”
Europa Liberă: În acest domeniu care se numește justiție ar exista o castă care mai degrabă s-ar identifica cu un stat în stat, adică câțiva judecători care au cele mai răsunătoare dosare și în funcție de cum vor ei, dar nu cum spune legea, decid soarta celor implicați în anumite fărădelegi?
Consiliul Superior al Magistraturii este un filtru.
Alexei Paniș: „Judecătorii nu sunt în drept să se expună asupra soluțiilor date de colegii lor, nu sunt în drept să întreprindă acțiuni care să denigreze imaginea altor colegi. Dincolo de obligația Consiliului Superior al Magistraturii de a apăra independența sistemul judecătoresc, Consiliul are obligația și de a sancționa, și de a întreprinde măsuri pentru a curăța acest sistem și, de fapt, Consiliul Superior al Magistraturii este și un filtru, pentru că absolut toți judecătorii trec prin Consiliul Superior al Magistraturii, absolut toate funcțiile administrative sunt decise de Consiliul Superior al Magistraturii.
Eșecul pentru soluțiile date de judecători trebuie să-l suporte și să-l recunoască CSM.
Și atunci, eșecul reformei justiției, eșecul pentru soluțiile date de judecători într-un final trebuie să-l suporte și să-l recunoască Consiliul Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să răspundă – sunt în cadrul sistemului judecătoresc judecători sau caste de judecători sau nu, și nu judecătorii.”
Ion Chirtoacă: „Dar nu putem nega percepția publică și este mai rău faptul că nu se reacționează la această percepție publică, pentru că este o realitate, noi nu suntem în anii ‘90, deja judecătorii, activitatea judecătorului este în vizorul fiecărui cetățean, practic are posibilitatea, există lumea internetului, secolul XXI care a venit cu avantajele sale de comunicare, deci informația, propagarea informației, de aceea eșecul reformei justiției, că eu îl consider personal ca un eșec și asta vorbesc prin prisma percepției publicului față de justiție.
Noi avem legi ale justiției bune, este altceva că s-a pus accent pe adoptarea unor legi bune și s-a pus mai puțin accentul pe persoanele care exercită acele funcții, pe integritatea acestor persoane. Noi nu am auzit niciodată în nicio hotărâre a organului de evaluare a judecătorilor, dau drept exemplu aspectul de integritate - iată cum ar percepe-o publicul pe acea persoană? Ba mai mult, anumite persoane care au fost în vizorul public nu într-o lumină foarte frumoasă sau bună au fost promovate. Cine a făcut lucrul acesta? Nu l-am făcut eu ca judecător de rând.”
Europa Liberă: Dar cetățenii îi văd pe acei magistrați care au case de milioane, care au mașini de lux, care au avere și despre care nu pot să spună cum au dobândit-o?
Problema sistemului de justiție este cu precădere calitatea pe aspectul de integritate.
Ion Chirtoacă: „Cetățeanul privește sistemul în ansamblu, nu privește pe fiecare judecător în parte. Deci, această percepție se răsfrânge asupra întregului sistem și într-o oarecare măsură tot sistemul are de suferit, dar sunt și oameni sinceri, sunt judecători onești care își fac munca cu dedicație în ultima perioadă de timp, dar lipsa unei tradiții a unui sistem judecătoresc sănătos a condus la aceea ca aceste persoane care sunt mai integre, care nu au atâtea posibilități cumva să rămână în umbră. Iată acest lucru și prin urmare acei care au fost în față trebuie să-și asume și eșecul, și succesele. Pe anumite aspecte în ceea ce ține de legislație avem legi foarte bune și chestiunea aceasta o spun nu doar eu, o spune și Comisia Internațională a Juriștilor, că avem, pe de o parte, legi foarte bune, problema sistemului de justiție este cu precădere calitatea pe aspectul de integritate și percepție publică asupra integrității noastre.”
Europa Liberă: Sunteți magistrați tineri. Iată pătrunderea acestui sânge tânăr ar putea totuși să schimbe lucrurile pe interior, pentru că deseori se spune că și pe interior sunt persoane care opun rezistență și reformei, și imaginii justiției?
Alexei Paniș: „Asta am și spus mai sus.”
Ion Chirtoacă: „Cu siguranță! Și am încredere în judecătorii tineri că pot aduce o schimbare. Nu vreau să-i neglijez aici, că sunt și judecători cu experiență care tot sunt de calitate și nu ar trebui cumva să generalizăm lucrul acesta, însă iată din 2011 toate organismele internaționale au comunicat diverselor guverne care au fost, care au fost implicate în reforma justiției din anii 2011-2017: „Scoateți bariera aceasta de cinci ani”.
Eu vă spuneam , acum există în rândul tinerilor judecători care nu au atins plafonul, deci, vârsta de cinci ani care urmează să fie atinsă până la plafon au o frică, o stare de frică. Și eu consider că acest lucru se face inclusiv poate intenționat. Nu, eu nu mă refer la guvern sau parlament, nu, dar poate intenționat și de organele noastre de autoadministrare, pentru că atunci când se discută despre pensii, atunci când se discută despre anumite aspecte referitoare la salarii – ei sunt foarte activi, dar când vine vorba de apărarea independenței personale a judecătorilor, atunci se ia apă în gură.
Aș vrea un CSM activ, care apără în particular fiecare judecător în parte.
Și sunt mai multe exemple de acest fel, dar dacă am fi atenți la anumite expuneri ale CSM-ului chiar, deci se referă anume la problemele generale care ne privesc pe toți. Eu nu neg faptul că este binevenită intervenția CSM-ului, a Asociației Judecătorilor. Atunci când este vorba despre intervenția în salariile judecătorilor, în pensii, susțin și subscriu acestor mesaje, însă eu aș vrea un CSM activ, când apără în particular fiecare judecător în parte, eu de când mă aflu în sistem nu am văzut acest lucru.”
Alexei Paniș: „Într-adevăr, reacția CSM-ului la implicarea politicului, la influențele necuvenite în cadrul sistemului este egală cu zero, pentru că avem situații în care judecătorii apelează la Consiliului Superior al Magistraturii pentru a le apăra onoarea și demnitatea și în loc să vină cu o reacție promptă, de fapt, acești judecători sunt neglijați și se evită orice acțiune, deși anume CSM-ul trebuie să garanteze independența judecătorului.
În situația în care el este presat și în situația în care zilnic este supus inclusiv atacurilor mediatice, credeți că soluția pe care o s-o dea nu o să fie emisă sub frica consecințelor față de această soluție? Când i se spune din start, până la emiterea soluției, că dacă el emite soluția în cauză, el nu trebuie să se mai regăsească în sistem, dacă el nu emite soluția dată, el o să suporte consecințele și CSM-ul deloc nu reacționează. Accentuez, acei judecători care sunt buni trebuie protejați, acei judecători care nu fac față, Consiliul trebuie să întreprindă măsurile necesare și sistemul trebuie curățat.”
Ion Chirtoacă: „De exemplu, noi avem Legea integrității, care ne obligă ca și agent public, dacă cineva încearcă să facă o imixtiune în înfăptuirea justiției raportând la mine, ca judecător, activitatea mea, eu sunt obligat prin efectul legii să fac acest denunț. În practica mea am recurs la acest mecanism de protecție și vreau să spun că m-a protejat. Deci, există acest lucru.
Mai avem Legea cu privire la avertizorii de integritate, atunci când vedem că un anumit coleg de-al nostru este supus unor presiuni tot există acest mecanism. La noi există această cultură de a nu menționa aceste lucruri pentru ca nu cumva să fim blamați, dar singurul mecanism de a ne proteja pe noi este atunci când, și încurajez judecătorii atunci când anumite autorități, mă refer la CSM din cadrul sistemului judecătoresc, nu-și fac bine treaba de a ne proteja independența, trebuie să o facem. Și este cazul, și cred că ar trebui să facem acest lucru public, aceste dezvăluiri chiar public, pentru că publicul poate să devină și dezvăluirea publică poate să devină cel mai bun avocat sau cel mai bun scut al judecătorului, în contextul în care anumite organe nu-și îndeplinesc corespunzător...”
Alexei Paniș: „Refuză, pur și simplu refuză.”
Ion Chirtoacă: „Sau refuză tacit luarea de atitudine în mod public. Acest lucru, deci, eu cred că se poate și mecanismul care există legal, pentru că voiam să ajung să mai menționez, noi avem o legislație foarte bună, chiar inclusiv de integritate, de independență, de protecție, legislația bună este doar un prim pas, pasul cel mai important este implementarea și identificarea persoanelor integre care să aplice acest lucru și sinceritatea. Și aici, când spun despre sinceritatea implementării anumitor legi, mă refer la cât de sinceri sunt atunci politicienii când manifestă că dorim un sistem de justiție independentă, noi foarte mult am dori ca acele deziderate pe care politicul în opoziție le manifestă să le materializeze atunci când ajunge la guvernare.”
Europa Liberă: Dar din partea căror actori trebuie să vină această voință politică?
Ion Chirtoacă: „Dacă vorbim de modificare Constituției pe aspectul ce ține de plafonul de vârstă, pentru că există chiar și avizul Curții Constituționale, este nevoie de consens politic în parlament pentru a modifica Constituția, este nevoie de o majoritate constituțională, de exemplu, pentru a înlătura același plafon de cinci ani de zile.”
Europa Liberă: Dar pentru ca justiția să devină cu adevărat independentă de voința căror actori politici depinde?
Ion Chirtoacă: „Cel mai mult depinde de voința organelor de autoadministrare judecătorească. CSM ca și organ de autoadministrare judecătorească și independența prin legi și prin constituții, membrii CSM-ului, că acest organ colegial, sincer să vă spun, prin prisma mecanismelor legale, eu îl consider mai puternic decât parlamentul. E altceva că acest organ nu recurge la pârghiile oferite de lege. Aduceți-mi un exemplu, atât de mult s-a vorbit despre justiția politizată, noi avem 38 de cazuri făcute publice că au fost influențate politic care au ajuns pe banca acuzaților în fața instanței de judecată. Chiar acest organ colegial nu cunoștea despre acest lucru? Este exclus. Dați-mi un exemplu de o poziție publică, un membru al CSM-ului să iasă public și să spună: „Oameni buni, stimată societate, se fac presiuni asupra sistemului.”
Europa Liberă: Lipsește această poziție?
Ion Chirtoacă: „Că la noi există această tradiție, inclusiv print-o hotărâre a CSM-ului din 2017, care spune că chiar delegarea noastră la seminare trebuie să se facă prin intermediul CSM-ului, există această supraveghere. Eu până când nu am acceptul CSM-ului, eu nu mă pot duce.”
Europa Liberă: Cât de optimiști sunteți că e cu șansă ca totuși justiția să devină independentă și reforma justiției să aibă impact?
Nu sunt sigur dacă s-a dorit până acum cu adevărat să fie reformată justiția.
Alexei Paniș: „Sunt suficiente mecanisme care să asigure o justiție independentă și eficientă. Eu nu sunt sigur dacă s-a dorit până acum cu adevărat să fie reformată justiția, că am impresia că mai multor actori-cheie în procesul de reformare a justiției le este convenabil ca să existe probleme în justiție, cineva își justifică eșecurile din justiție, cineva își justifică necesitatea ca să revină în forță în anumite funcții ca să lupte cu problemele din justiție, cineva urmărește ca să fie un veșnic expert în problemele justiției, că atât timp cât sunt probleme, sunt necesare și anumite expertize.”
Europa Liberă: Deci, în apele tulburi peștele înoată mai ușor?
Alexei Paniș: „Evident! Mai mult decât atât, pentru ca să fie efectuate anumite schimbări trebuie să înțelegem totuși ce n-a mers. Haideți să vedem până acum ce schimbări s-au făcut, ce s-a implementat, să vedem cine au fost promotorii acestor schimbări și o să găsim cauzele care au dus la eșec, pentru că, de fapt, judecătorii nu participă la reforma justiției, ei nu implementează proiecte, nu participă la elaborarea strategiei, nu participă la crearea conceptelor, dar eșecul este pus doar pe seama judecătorilor. Nu am văzut nimeni să-și asume un eșec pentru legile de calitate proastă, pentru că judecătorii aplică legea, bună sau rea, ei o aplică; nu am văzut nimeni să își asume un eșec pentru un concept care din start era greșit, dar s-a insistat ca să fie implementat; nu am văzut motivele pentru care nu a fost consultat corpul de judecători, că în esență nimeni nu ne-a întrebat: dar ce nu merge? Asta este o problemă.”
Europa Liberă: Poate n-au fost întrebați toți, dar cineva dintre colegii Dvs. totuși ar fi fost întrebați?
Alexei Paniș: „Pot să vă dau un exemplu ce presupune reformarea justiției din perioada când am activat în sediul Ciocana al Judecătoriei Chișinău. În 2017-2018, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a fost instanță pilot în care s-a implementat programul e-Dosar, activam ca judecător și am înțeles că acolo este programul e-Dosar doar datorită faptului că s-a dat la fiecare complet câte un scaner. Am înțeles că a fost reușită această pilotare, pentru că au fost rapoarte bune. De fapt, accentul trebuie să fie pus pe calitate.”
Europa Liberă: Cetățenii deseori sunt întrebați în ce măsură ar putea să recâștige încrederea în justiție și ei spun că doar atunci când DNA va trece Prutul. Credeți că în Republica Moldova justiția poate ajunge să confiște averile dobândite pe cale ilegală?
Noi ne împotmolim la al doilea pas – implementarea și eficiența acestor legi.
Ion Chirtoacă: „Legislația, ceea ce ține de Republica Moldova, eu revin la problemă, legi foarte bune chiar în ceea ce ține pe recuperarea bunurilor dobândite pe cale criminală. Noi avem ANI-ul, noi avem Autoritatea Națională de Recuperare a Bunurilor Infracționale, noi avem CNA-ul, deci noi avem instituții statale. Deci, primul pas de adoptare a legilor există, noi ne împotmolim la al doilea pas – implementarea și eficiența acestor legi, asta este problema...”
Europa Liberă: Și atunci, aceste instituții devin impotente?
Ion Chirtoacă: „Nu devine instituția, devine personalul care activează în instituție. Trebuie să punem accent pe calitatea persoanelor și pe integritatea, și pe profesionalismul persoanelor care exercită aceste funcții și în momentul când va exista acest lucru, atunci mecanismul va da rezultate, pentru că dacă să facem o expertiză, legile ce țin de integritate, legile ce țin de independența în sfera justiției, cu modificările care li se propun mai mult, de exemplu, înlăturarea plafonului, modalitatea ca președintele de instanță să fie propus de către colectiv și doar adoptat de către CSM, să nu mai ajungă pe la președinte ș.a.m.d., deci, ele vin să acorde suplimentar niște garanții de independență judecătorilor, pentru că dacă un președinte va fi propus de colectiv și nu va fi pus de altcineva care nu cunoaște colectivul, cum se întâmplă la acest moment, consider că oamenii vor avea mai multă încredere și vor propune persoana aceea care le oferă mai multă siguranță, care oferă un model de echidistanță, de integritate, de responsabilitate și prin urmare, dacă ar mai fi și aceste modificări, eu consider că legile justiției ar fi complete. Dar, încă o dată reiterez, totul ține de calitatea oamenilor și de integritatea acestor persoane.”
Europa Liberă: Dar e chiar atât de greu să găsești oameni perfecți pentru locul potrivit?
Ion Chirtoacă: „Noi avem nevoie de mai multe instituții unde să activeze persoane corecte și loiale. Tonul acestor schimbări oricum se dă de la organul reprezentativ suprem al statului, pe sectorul justiției este CSM-ul responsabil.”
Alexei Paniș: „Prima problemă și cea mai stringentă este calitatea actului de justiție. Când o să vorbim despre calitatea actului, atunci percepția societății o să fie alta, mai realistă, dar și mai bună față de cele ce se întâmplă și nu știu dacă este relevant să ne axăm doar pe strategii de reforme care ar dura 5, 10, 20 de ani, pentru ca să insistăm asupra calității actelor și asupra uniformizării practice, noi avem mecanisme prevăzute în lege și nu este necesar ca să treacă 20 de ani ca persoana să meargă în instanța de judecată și să nu știe ce soluții ar putea fi adoptate. E foarte simplu, pe anumite spețe același judecător trebuie să aibă aceeași soluție, asta e o practică, și este foarte simplu să ridicăm hotărârile pronunțate de același judecător și să vedem diferența.
Avem o practică nocivă și chiar recent, în cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii, odată cu adoptarea unor decizii la Curtea de Apel Chișinău prin care au fost promovați anumiți judecători în funcții avem o situație în care Consiliul Superior al Magistraturii a decis să nu conteste una din hotărâri, în privința celorlalte a decis să le conteste și, chiar mai mult, s-a expus într-o manieră denigratoare față și de complet, și față de persoanele vizate de aceste hotărâri. Oare nu asistăm la o practică vicioasă și la o practică neuniformă, și la duble standarde? Atunci când judecătorul o să fie sancționat pentru practica neuniformă, vorbesc de soluțiile date de judecător, în situația când el nu poate să explice de ce ieri a decis într-un fel, azi în alt fel și mâine o să decidă în alt fel – atunci avem probleme, mari probleme.”
Europa Liberă: Puteți să deveniți vulnerabili în fața unei sume mari de bani, dacă vă mituiește cineva, dacă vi s-ar oferi sute de mii de euro să schimbați decizia?
Ion Chirtoacă: „Nu am să cedez la asemenea propuneri. Și dacă o să întrebați anumite persoane, chiar și anumiți avocați, o să vă spună că acesta-i nebun, mai bine de dânsul nici să nu te apropii. Și mă bucur, pe de o parte, că această vorbă cumva îmi protejează independența. Eu vorbesc în numele meu personal și cine mă cunoaște, nimeni nu o să spună contrariul, că la mine în ședințele de judecată s-a hotărât sub anumite forme. Eu de foarte multe ori am vorbit din prisma opiniilor separate, poate regret că n-am ieșit în anumit context public la anumite particularități, anumite momente, dar nu poate nimeni astăzi să mă învinovățească, dar faptul că în anumite soluții am avut opinii separate cred că denotă acest lucru.”
Europa Liberă: Trebuie să ai mare curaj ca să ai o opinie separată?
Ion Chirtoacă: „Era o anumită perioadă când trebuia să ai mare curaj, acum lucrurile au devenit mai libere.”
Eu m-am ghidat de un principiu: mie nu trebuie să-mi fie rușine de soluțiile pe care le-am dat.
Alexei Paniș: „Eu m-am ghidat de un principiu: mie nu trebuie să-mi fie rușine de soluțiile pe care le-am dat. Eu locuiesc aici și doresc să locuiesc încă mult timp, să nu-mi fie rușine să merg pe stradă cu copiii, familia, să mă întâlnesc chiar și cu persoanele care au fost părți pe dosarele pe care le-am avut în gestiune. Și acesta este un principiu pe care l-am adoptat din prima zi de lucru – să nu-mi fie rușine de soluția pe care am dat-o, pentru că eu îmi pun semnătura, de asta nu mi-a fost niciodată rușine de soluția pe care am dat-o.”
Ion Chirtoacă: „Eu am o vorbă: eu nu m-am cununat cu mantia de judecător. De aceea în orice context cu persoanele acolo unde am dat soluții, pentru că sunt în materie penală mie nu îmi este rușine și nu îmi este rușine nici să umblu întâmplător prin oraș și să mă întâlnesc chiar și cu foste persoane pe care le-am condamnat. Nu am nici o teamă, nu am nici o frică, pentru că în momentul când am emis hotărârea m-am ghidat doar de lege, prin prisma probatoriului care a fost la dosar.”
