Linkuri accesibilitate

Anatolie Golea: Lucrurile merg foarte prost în domeniul justiției, în pofida eforturilor care se fac


În mediul experților se acreditează ideea că majoritatea numirilor din ultima perioadă au fost în exclusivitate pe criterii politice. Jurnalistul Anatolie Golea admite că există o problemă în identificarea oamenilor, pe de o parte loiali partidului de guvernământ, dar pe de altă parte se demotivează persoanele care ar dori și ar merita să ocupe funcții publice.

Anatolie Golea: Lucrurile merg foarte prost în domeniul justiției, în pofida eforturilor care se fac
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:17:49 0:00
Link direct

Europa Liberă: Săptămâna care se încheie a fost bogată în evenimente. În primul rând, discursul rostit de președinta Maia Sandu la înalta tribună ONU, unde a cerut necondiționat retragerea armatei ruse. Dar, se cunoaște, toți președinții moldoveni care au ajuns să aibă speech-uri la ONU au abordat problema evacuării. În general, ce părere a creat acest discurs ținut de Maia Sandu la New-York?

Anatolie Golea: „A fost un discurs destul de bun, echilibrat, în tradițiile ONU, cu anumite înclinații spre problemele globale care se discută: climă, protecția mediului înconjurător etc. Pe de altă parte, au fost abordate și problemele tradiționale pentru Republicii Moldova – reglementarea conflictului transnistrean și retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului. Aveți perfectă dreptate, când abordăm aceste subiect, de fiecare dată, poziția Republicii Moldova doar este reconfirmată. Chiar dacă cineva încearcă să isterizeze, trebuie să ținem cont de faptul că, pe parcursul a 30 de ani de independență, poziția tuturor guvernelor, indiferent de coloratura lor, în aceste subiecte, nu a fost modificată.”

Europa Liberă: Și atunci poate fi spus că poate fi un consens, când e vorba cum să fie rezolvată problema transnistreană?

Anatolie Golea: „Probabil.”

Europa Liberă: Un consens la nivel politic, indiferent de culoarea politică a guvernării.

Anatolie Golea: „Probabil, la nivel politic, putem spune că toate guvernările, toate forțele politice pledează pentru reglementarea conflictului transnistrean exclusiv prin metode politice, pe căi diplomatice, prin negocieri și tratative, care în ultimul timp nu sunt prea eficiente, dar mai bine o pace de asta decât un război. Și ceea ce ține de retragerea trupelor ruse, la fel, chiar dacă în ultimii ani fostul președinte, Igor Dodon, încerca să voaleze cumva problema retragerii trupelor ruse, vorbind mai mult despre neutralitate decât despre obligațiile asumate de Federația Rusă la Summit-ul de la Istanbul din 1999, oricum aceasta nu schimbă multe lucruri. Oricum ai numi-o, problema rămâne.”

Europa Liberă: În ultimul timp se sugerează că problema regiunii transnistrene și staționarea armatei rusești pe teritoriul Republicii Moldova poate fi rezolvată prin alierea Republicii Moldova cu occidentul, dar ce se întâmplă în relația cu Rusia? Pentru că Moscova ar trebui să dea undă verde acestei intenții.

Anatolie Golea: „Aici problema este mai complicată. Am văzut, de fapt, în august 2019, că ministrul apărării al Federației Ruse, Serghei Șoigu, a abordat problema utilizării armamentului cu termen expirat, după care Chișinăul nu a întreprins nimic, din păcate, pentru a realiza măcar aceste promisiuni și absolut recent, în august, am văzut și poziția lui Dmitri Kozak, care, la fel, s-a referit la posibilitatea utilizării armamentului. Este un lucru pozitiv, pentru că acest armament cu termen expirat prezintă un pericol imens pentru întreaga regiune. Ar trebui de început cu utilizarea, pentru că retragerea este un proces mult prea complicat, mai ales acum, în condițiile actuale și, ținând cont de relațiile tensionate ale Federației Ruse cu Ucraina, nu poate fi retras armamentul altfel decât prin teritoriul Ucrainei, ceea ce va fi aproape irealizabil în condițiile actuale. Oricum, poziția a fost reiterată, nu s-a spus nimic nou, în acest sens, dar...”

Europa Liberă: În ce condiții Moscova, totuși, poate să-și arate nu doar deschiderea, dar și acțiunile, când e vorba despre evacuarea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova?

Anatolie Golea: „Greu de spus în ce condiții, pentru că același Dmitri Kozak, în cadrul declarațiilor de presă făcute la Chișinău, s-a referit la relațiile foarte bune dintre Republica Moldova și Federația Rusă. Cum vor evolua aceste relații, iarăși, este complicat de spus.

Noi vedem mesajul împăciuitor al Maiei Sandu referitor la relațiile cu Federația Rusă...

Se pune accent pe pragmatism pe cooperare, se vorbește că ar putea avea loc până la finele acestui an vizita președintelui Maia Sandu la Moscova, ceea ce eu nu prea cred, pentru că vizita nu este încă pregătită. În cadrul acestei vizite, ar trebui ar trebui să fie abordată și tematica tratatului politic de bază dintre Federația Rusă și Republica Moldova. Aici, iarăși, lucrurile s-au complicat, acest tratat expiră într-o lună-două, în noiembrie 2021, și din câte înțeleg nimeni nu s-a preocupat de a prelungi sau a semna un nou tratat politic. Este mult de lucru și eu nu cred că ar fi posibilă o vizită oficială cu această problemă nesoluționată, iar de aici decurg și toate celelalte: cum vor evolua relațiile, care vor fi acțiunile Federației Ruse, care, deocamdată, nu a prelungit aceste hotărâri privind importul fără taxe a producției agricole din R. Moldova. Deci, aș zice, relațiile sunt într-un suspans, părțile sunt în așteptare să vadă care vor fi următorii pași.”

Europa Liberă: Dar în spațiul public deja se acreditează mai multe scenarii, inclusiv că ar putea ca dosarul transnistrean să fie o monedă de schimb între Federația Rusă și Occident; se conturează un asemenea scenariu?

Anatolie Golea: „Nu se conturează un asemenea scenariu. Relațiile Federației Ruse cu Occidentul, în prezent, sunt extrem de tensionate. Poate a fost acea ocazie fericită pentru Republica Moldova, din iunie 2019, când interesele Rusiei și Occidentului vizavi de Republica Moldova au coincis. Atunci și unii, și alții s-au săturat de Vladimir Plahotniuc și ceea ce făcea el în raport cu Rusia și Occidentul, era în acel moment un fel de Lukașenko, care, în funcție de interese, se întorcea cu spatele într-o parte și cu fața în alta sau invers. Atunci s-a reușit, datorită eforturilor diplomațiilor Rusiei, UE și SUA, deturnarea regimului de la Chișinău.

Fără contribuția marilor puteri, acest lucru nu ar fi reușit. În ceea ce privește Transnistria, eu nu cred că există un consens. Vedem că nu sunt nici negocieri în formatul 5+2. Chiar dacă va avea loc o rundă de negocieri la Stockholm, în noiembrie, nu cred în reușita acestei runde. Dă Doamne să fie semnat un protocol, cel puțin, ceea ce nu s-a reușit la ultima rundă, din octombrie 2019, de la Bratislava. Dar nu mai mult. Deocamdată, suntem departe de soluționarea conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, în această săptămână s-a vorbit foarte mult despre adoptarea amendamentelor constituționale care țin de justiție. S-a găsit totuși un compromis, un consens în legislativ. Inițial, se credea că nu se vor aduna suficiente voturi, pentru că PAS are 63 de mandate, dar iată că și opoziția a acceptat ca legea fundamentală să fie amendată. Despre ce vorbește acest consens între putere și opoziție?

Anatolie Golea: „Este un consens benefic, în acest caz, și cei de la PAS, probabil, au procedat corect că nu au încercat să-i atragă pe cei din Partidul Șor. Pentru că se vorbea foarte mult că cei din Partidul Șor își vor acorda cele cinci voturi și va fi perfect legal cu 68 de voturi.”

Europa Liberă: Fracțiunea s-a abținut.

Anatolie Golea: „Fracțiunea, de data aceasta, s-a abținut, pentru că de voturile lor nu a fost nevoie. PAS demonstrează că, într-un fel, chiar ignoră fracțiunea Șor. Era și de așteptat că ei se vor abține. Sunt foarte supărați după votul privind desemnarea membrilor CEC. Reprezentantul fracțiunii Șor a fost respins prin votul fracțiunii majoritare, de unde și această poziție. În ceea ce ține de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, ei au părăsit sala când s-a votat, s-a discutat în prima lectură, dorind astfel să-i pună în gardă pe cei de la PAS, să le demonstreze că de fapt asta a fost cauza, nu cele invocate, să le demonstreze că mai aveți grijă, pentru că veți avea nevoie de votul nostru pentru a adopta modificări la Constituție. Ar fi fost straniu dacă socialiștii nu ar fi votat, pentru că aceste modificări au fost elaborate și promovate pe timpul guvernării președintelui Dodon și primului-ministru Ion Chicu, atunci au fost elaborate aceste modificări în Constituție și a fost logic să fie promovate până la urmă. Nu știu cât de eficiente se vor dovedi a fi, pentru că avem trista experiență în ceea ce ține de reformarea justiției, am adoptat și noua lege a procuraturii și am mărit și salariile la judecători, și ce numai nu s-a făcut în ultimii cinci-zece ani, dar carul nu s-a mișcat din loc, ba s-a cam deturnat, a mers înapoi în vale.

Lucrurile merg foarte prost în domeniul justiției...

Lucrurile merg foarte prost în domeniul justiției, în pofida tuturor eforturilor care se fac și aceste eforturi nu întotdeauna sunt cele mai indicate și cele mai bune, mă refer aici la unele numiri recente, la politica de cadre a partidului de guvernământ. ”

Europa Liberă: Să vorbim despre politica de cadre a noii guvernări, deja au început să apară critici în spațiul public, că doar cei loiali PAS pot ajunge în funcții-cheie, deși inițial s-a promis că nu vor fi politizate funcțiile publice. Ce concluzii ați tras referitor la felul cum se promovează politica de cadre?

Anatolie Golea: „Din păcate, așa este. Și este trist, de fapt, pentru că promisiunile din campania electorală au fost puțin altele, s-a vorbit despre meritocrație și numirea unor specialiști, vedem însă că s-a purces la numiri pe principiu de loialitate și fidelitate, inclusiv pe criterii politice, ceea ce nu este bine. Și dacă opoziția critică din prima zi, și acesta e rolul opoziției, să critice, vedem în ultimele zile și critici din partea foștilor parteneri ai partidului PAS, din partea Platformei DA, a altor partide de orientare democrată, dar și din partea societății civile. Societatea civilă, care a delegat în funcții o mare parte din membrii actualei guvernări, ea, la fel, bate alarma. Am văzut reacțiile lui Ion Manole de la Promo-Lex, reacțiile Cristinei Pereteatcu, fosta șefă de la Amnesty International și a altor experți notorii, care sunt îngrijorați de ceea ce se face, pentru că, de fapt, este vorba despre autoritatea statului, autoritatea instituțiilor statului și ar trebui totuși ca politica de cadre să fie mult mai chibzuită și mai echilibrată.

Evident, mă refer aici la ultim numire, a Nataliei Moloșag, în funcția de avocat al poporului. N-o cunosc pe dna Moloșag, probabil este un specialist și un jurist bun, dar trebuie să recunoaștem că nu va reuși să se ridice la nivelul, în timpul apropiat, cel puțin, unde era Mihai Cotorobai, regretatul avocat al poporului. Deci, într-un fel, sunt solidar cu opiniile exprimate de experții în domeniu care spun că ar fi trebuit nu de mimat un concurs, ci de atras specialiști cu renume, pe care îi avem în Republica Moldova. Critica trebuie să existe, să persiste, noi, presa, trebuie să fim totdeauna în opoziție față de orice guvernare. Și vom încerca să fim în opoziție, mizând pe faptul că actuala guvernare va fi mai receptivă la critică decât au fost precedentele guvernări, din ultimii 15 ani.”

Europa Liberă: Dar, apropo, disputa guvernare-Procuror General poate să se epuizeze până la finele acestui an?

Anatolie Golea: „Eu sunt de acord cu opinia experților care consideră că soarta Procurorului General este ca și cum pecetluită. Guvernarea probabil va obține demisia Procurorului General, îl va demite, într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin legal. Pentru mine, marea problemă și marea întrebare este cine va veni în loc? Dacă va veni, iarăși, un jurist din fruntea PAS, o doamnă, nu sunt misogin, dar voi avea mari regrete și dezamăgirea în societate va crește cu pași rapizi și cei de la PAS trebuie să țină cont de acest lucru, că oamenii sunt tot mai mult și mai mult dezamăgiți de acțiuni, de situația politică, nemaivorbind de situația economică, care continuă să degradeze.”

Europa Liberă: Și cum vedeți evoluția cooperării Chișinăului cu Comratul în urma alegerilor din autonomia găgăuză, unde nu s-a reușit să fie aleși toți deputații locali în Adunarea Poporului a Găgăuziei?

Anatolie Golea: „În Găgăuzia continuă lupta politică la nivel de autonomie, așa cum a fost întotdeauna. Pare-mi-se că în prezent guvernarea de la Chișinău nu se prea implică în această luptă, nici candidați nu prea au avut în Adunarea Populară. Doar Partidul Socialiștilor dă din coate acolo, pentru că Igor Dodon și Partidul Socialiștilor, după două înfrângeri usturătoare, în ultimul an, au nevoie de a se reabilita în fața cetățenilor și în propriii ochi. ”

Europa Liberă: Dar se conturează o situație destul de delicată, pentru că, pe de o parte, Igor Dodon, liderul Socialiștilor, spune că ei au obținut câștig acolo, iar independenții o sprijină pe actuala bașcan, Irina Vlah. Igor Dodon și Irina Vlah, ultimul timp, se pare că sunt pe baricade.

Anatolie Golea: „Da, a trecut o mâță neagră (dacă nu mai multe!) printre ei. Irina Vlah, care a devenit în ultimii ani politician, este foarte abilă, intenționează să-și continue cariera politică la nivel național, a învățat și limba română, își caută și parteneri la Chișinău.

Irina Vlah a înțeles că viitorul nu este legat de Partidul Socialiștilor, îi leagă doar trecutul...

Dânsa, fiind abilă, după cum am spus, a înțeles că viitorul nu este legat de Partidul Socialiștilor, îi leagă doar trecutul, încearcă să-și găsească alți parteneri, întărindu-și, inclusiv, pozițiile în Adunarea Populară. Gurile rele mai vorbesc că dacă Irina Vlah nu va avea majoritate în Adunarea Populară, s-ar putea întâmpla și acolo niște lucruri interesante, ar putea apare dosare penale în privința Irinei Vlah, cum că ar fi comis anumite nereguli, anumite abuzuri și dânsa participă activ în această pozițiile la Comrat și ulterior să lupte și pentru o anumită influență politică în capitală.”

Europa Liberă: Și atunci contează cine va fi următorul bașcan acolo?

Anatolie Golea: „Întotdeauna contează cine va fi liderul autorității locale poate Alexandru Stoianoglo revine în Găgăuzia.”

Europa Liberă: Se speculează inclusiv acest scenariu.

Anatolie Golea: „Da, pentru că și-a făcut o anumită autoritate, găgăuzii consideră că dânsul a obținut un post foarte important la nivel central. Și nu cred că ar fi un bașcan rău. Probabil că s-ar isprăvi, dar până la alegerile bașcanului mai sunt doi ani.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG