Linkuri accesibilitate

Politicienii din Kârgâzstan vor să schimbe denumirile sovietice, iar Moscova nu e fericită


Unii deputați din parlamentul Kârgâzstanului au atras furia Rusiei pentru că au sugerat că numele din epoca sovietică ale districtelor din capitala Bișkek ar trebui să fie schimbate

Bișkek este singura capitală din Asia Centrală care a păstrat denumirile din epoca sovietică ale cartierelor sale, inclusiv cartierul Lenin. Dar situația s-ar putea schimba, spre furia Moscovei.

Pe puțini îi miră faptul că legislatorii kârgâzi și membrii consiliului municipal din Bișkek au sugerat să dea districtelor nume noi, kârgâze.

Dar aceste propuneri i-au înfuriat politicienii de la Moscova, care au comparat schimbarea numelor cu un prim pas alarmant spre un „proces negativ foarte grav” care, cred ei, trebuie oprit.

Aceștia doresc ca Kârgâzstanul să păstreze denumirile sovietice, chiar dacă Rusia însăși a renunțat de multă vreme la aproape toate aceste denumiri ale orașelor și altor repere geografice ale sale.

Derusificarea Kârgâzstanului?

Bișkek este format din patru districte și toate și-au păstrat numele din perioada comunistă: Lenin, Sverdlov (numit după un politician sovietic), Birinchi Mai (1 Mai) și Octyabr (Octombrie - pentru a marca Revoluția din Octombrie).

Politicienii kârgâzi spun că numele districtelor au devenit „învechite din punct de vedere moral".

Cel mai recent apel la schimbarea numelui a venit din partea președintelui parlamentului, Nurlanbek Șakiev, la sfârșitul lunii noiembrie, când a declarat că există încă multe orașe, sate și districte din Kârgâzstan care poartă nume străine.

Shakiev a spus că acestea ar trebui redenumite ca parte a măsurilor de promovare a limbii de stat, care este kârgâza.

Șakiev a mai afirmat că fiecare cetățean al Kârgâzstanului - unde limba rusă este foarte răspândită - trebuie să cunoască limba kârgâză. Aparent ironic față de etnicii kârgâzi care folosesc rusa în viața de zi cu zi, Șakiev a sugerat că kârgâzii trebuie să vorbească între ei în limba maternă.

Comentariile lui Șakiev au provocat reacții furioase la Moscova, mai mulți legislatori considerându-le un atac la adresa limbii ruse și a rușilor care trăiesc în Kârgâzstan. Presa rusă le-a descris ca fiind un „apel la derusificarea Bișkekului”.

Președintele parlamentului din Kârgâzstan, Nurlanbek Șakiev
Președintele parlamentului din Kârgâzstan, Nurlanbek Șakiev

Dmitri Novikov, primul adjunct al șefului Comisiei pentru Afaceri Internaționale a Dumei, a avertizat că „procesele negative foarte serioase încep adesea cu astfel de fleacuri și este mai bine să le oprim cât mai devreme”.

Comentariul lui Novikov a fost reluat de un alt deputat rus de rang înalt, Svetlana Jurova, care a afirmat că eliminarea numelor sovietice „sunt primii pași mărunți pentru ca, în cele din urmă, să se elimine complet limba rusă”, ceea ce, potrivit acesteia, s-a făcut și în Ucraina și Georgia.

„Și, apoi, următoarea etapă... școlile, și se va ajunge ca în Georgia, unde tinerii, din păcate, practic nu vorbesc rusă. Și în Ucraina a început așa”, a adăugat ea.

La Bișkek, deputata Kamila Talieva le-a răspuns colegilor săi ruși că orice schimbare de nume a unui district este o problemă internă a Kârgâzstanului. Talieva a mai spus că rusa are un „loc special” în Kârgâzstan, unde este folosită pe scară largă ca limbă oficială a țării.

Ea i-a îndemnat pe legislatorii ruși să se abțină de la „acuzații nefondate” care ar putea alimenta o stare de spirit antirusească și strica legăturile de prietenie dintre cele două țări.

Sprijinul pentru Rusia, o condiție prealabilă pentru ajutor?

Jurova a sugerat că președintele rus Vladimir Putin ar putea interveni și să vorbească cu omologul său kârgâz, Sadir Japarov, despre această chestiune.

Nu ar fi prima dată când Putin s-ar implica în evidențierea rolului important al limbii ruse (al Rusiei, de fapt) în Kârgâzstan. În cadrul unei întâlniri din 15 septembrie, Putin a adus un omagiu „sprijinului acordat de Japarov pentru limba rusă” în Kârgâzstan și a lăudat țara pentru deschiderea a nouă școli în limba rusă și pentru angajarea de profesori din Rusia pentru instituțiile sale de învățământ.

Președintele Kârgâzstanului, Sadir Japarov (stânga), și omologul său rus, Vladimir Putin
Președintele Kârgâzstanului, Sadir Japarov (stânga), și omologul său rus, Vladimir Putin

Putin a ținut să precizeze că „susținerea” Rusiei de către Bișkek „este fundamentală pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale în multe alte domenii".

Putin a menționat că Rusia este „cel mai mare furnizor de resurse energetice pentru Kârgâzstan” și că Bișkek-ul primește livrările în regim special, fără taxe vamale.

El a mai adăugat că Rusia rămâne un partener-cheie pentru Kârgâzstan în comerț și continuă să ofere un ajutor extern semnificativ. În plus față de influența Moscovei asupra Bișkekului, Rusia este, de asemenea, gazda a sute de mii de muncitori kârgâzi care trimit remitențe vitale în țara lor de origine sărăcită.

„Nu vom cere permisiunea nimănui”

Reacțiile legislatorilor ruși par să fi fost exagerate, deoarece toate țările foste sovietice, inclusiv Rusia, au renunțat la majoritatea denumirilor geografice din epoca sovietică după prăbușirea Uniunii, în urmă cu mai bine de 30 de ani.

Capitala Kârgâzstanului, care fusese numită Frunze în perioada sovietică - după liderul bolșevic Mihail Frunze - a revenit la numele inițial de Bișkek, în 1991.

Apelul la redenumirea districtelor din Bișkek nu este o noutate. În iunie, membrii consiliului municipal din Bișkek au sugerat înlocuirea vechilor nume cu unele care să reflecte ideologia și identitatea națională a țării.

Propunerea lor includea redenumirea districtelor după personalități kârgâze proeminente, inclusiv legendarul Manas din secolul al X-lea, politicianul Baitik Kanai-uulu din secolul al XIX-lea și scriitorul de renume mondial Cinghiz Aitmatov.

În 2017, deputatul Zarilbek Risaliev susținea chiar că redenumirea districtelor din Bișkek ar fi trebuit făcută de mult timp, spunând: „există chiar și un sortiment de vodcă numit Manas - de ce nu redenumim districtele din Bișkek după eroii noștri?”

Colegul lui deputat Dastan Bekeșev îl aprobă, dar punând un bemol în fața entuziasmului. Da, susține el, este strict la latitudinea locuitorilor din Bișkek și a cetățenilor kârgâzi cum vor să își numească districtele însă orașul se confruntă cu probleme zilnice mult mai presante în aceste zile, cum ar fi drumurile proaste și colectarea neregulată a gunoiului. Oricum, „nu vor să ceară permisiunea nimănui altcuiva pentru a lua astfel de decizii.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG