Preşedintele României, Klaus Johannis, care face o vizită de trei zile în Germania, a fost distins marţi cu ordinul Sf. Gheorghe al Balului Operei Semper din Dresda.
La ceremonia a participat Hans-Joachim Frey, directorul artistic și președintele Balului, care i-a înmînat preşedintelui ordinul amintit.
Iniţial festivitatea trebuia să aibă loc în februarie. Din cauza demonstraţiilor de protest de la Bucureşti înmânarea a fost amînată.
Într-o alocuţiune de mulţumire, rostită de Iohannis, acesta a subliniat importanţa proiectului european şi necesitatea protejării valorilor de către Uniunea Europeană. „Europa reprezintă democrație, pluralism, toleranță și diversitate”, a punctat Klaus Iohannis.
Tot marţi, preşedintele României a participat la ceremonia de comemorare a victimelor refugiului și izgonirii.
La această ceremonie, care s-a desfăşurat în incinta Muzeului de Istorie Germană (Deutsches Historisches Museum) din Berlin, au participat numeroşi politicieni germani.
Într-o alocuţiune rostită acolo, Iohannis s-a adresat nu numai publicului prezent, ci şi ministrului federal de interne, de Maizière, preşedintei Bundesrat-ului Dreyer şi preşedintelui Uniunii Izgoniţilor (Verband der Vertriebenen), Bernd Fabritius, originar din România şi deputat în Bundestag.
Referindu-se la consecinţele ultimului război mondial, Iohannis a amintit de milioane de refugiaţi etnici germani, recurgînd la un citat din romanul Hertei Müller „Leagănul respiraţiei”.
Iohannis a făcut în cuvîntarea sa şi o trimitere la situaţia postbelică a minorităţii germane din România, vorbind doar despre consecinţele care au provocat tragedia deportărilor şi drama emigrării de mai tîrziu.
Nu s-a referit, însă, la ceea ce a premers această situaţie, şi anume susţinerea politicii naziste de către o parte însemnată a minorităţii germane, practicată de către Grupul Etnic German (GEG) din România pînă pe data de 23 august 1944.
În continuare, Iohannis a elogiat politica minoritară a statului român, afirmînd: „Modelul conviețuirii româno-germane este azi un veritabil exemplu al modului în care aspectele esențiale ale protecției persoanelor aparținând minorităților naționale se transpun în realitate”.
În cuvîntarea sa, Klaus Iohannis a mai amintit şi de „măsurile concrete pentru recuperarea memoriei victimelor comunismului, inclusiv a zecilor de mii de etnici germani” şi de faptul că a susţinut infiinţarea unui Muzeu al Comunismului.
În final, preşedintele s-a referit la problema refugiaţilor (20 iunie fiind şi ziua Internaţională a Refugiaţilor), reliefînd faptul că „România a susținut, cu solidaritate, eforturile UE pentru soluționarea crizei”.
Totodată, a atras atenţia asupra naţionalismului, pledînd pentru „toleranţă” şi respectarea „diversităţii culturale”, calificate de Iohannis drept „valori care reunesc oameni indiferent de rasă, naționalitate, etnie sau religie”
