„Trebuie să eliminăm trântorii și șpăgarii din sistem, altfel nu vom progresa”, a declarat președintele Klaus Iohannis la o întâlnire cu reprezentanții administrației publice locale din județul Suceava, unde a vorbit despre lucrurile pe care le cunoaște cel mai bine: problemele peste care nu pot trece aleșii locali din pricina birocrației centrale.
Vreme de 14 ani, din 2000 până în 2014, primar al Sibiului, ales în toate cele patru mandate cu majorități indiscutabile, Klaus Iohannis știe cu precizie unde se blochează lucrurile pe relația centru-periferie, în ce fel sunt folosite fondurile bugetului de stat pentru a-i sprijini înainte de alegeri pe liderii locali din partidul de guvernământ, cum afectează lipsa de infrastructură dezvoltarea unei comunități.
În discursul ținut astăzi la Suceava, Iohannis le-a transmis primarilor și celorlalți reprezentanți din administrația publică un mesaj clar: vrea să-i asculte pe aleșii locali și vrea să transforme nemulțumirile lor în politici publice. Ipoteza de la care pleacă președintele în demersul său este că „fără descentralizare nu există dezvoltare”. Lucrurile nu pot merge bine, crede președintele, atâta vreme cât instituțiile centrale ale statului au rămas ancorate în trecutul dinainte de 1989, în vreme ce administrația locală s-a schimbat mult și foarte repede.
Klaus Iohannis a vorbit despre eșecul reformelor administrative propuse succesiv de guvernele anterioare, care s-au blocat „într-o confruntare despre cine și cum își adjudecă beneficiile politice” ale descentralizării. Președintele a militat pentru regionalizare și descentralizare și i-a ascultat pe cei din sală s-au plâns de faptul că încă nu s-a finalizat cadastrul la nivel național, că nu există o infrastructură de transport eficientă, că autoritățile locale sunt obligate mai nou să concesioneze pășunile din Suceava (180.000 de hectare) și că licitațiile sunt câștigate de oameni din afara județului, iar cei de aici nu mai au unde să-și pască animalele.
Președintele a încercat să găsească răspunsuri la problemele puse de aleșii locali din Suceava, dar a adus în discuție noi probleme, avertizând că dacă nu se rezolvă cadastrul național, care este o chestiune a guvernului, agricultura va rămâne fără subvenții. I-a sfătuit pe primari să se coalizeze pentru finalizarea cadastrului și a criticat dur administrația centrală: „cei de la Guvern au impresia că devin de la an la an mai deștepți și nu se consultă cu administrațiile locale” așa cum se întâmpla la începutul anilor ’90. „Astăzi, majoritatea chestiunilor nu se mai discută nici măcar cu cei implicați de la centru, ci se dau legi având în vedere că sunt lobby-uri foarte consistente în Guvern și în Parlament”.
Din punctul de vedere al președintelui Iohannis prioritatea numărul unu a regiunii nord-est a României este o autostradă care să lege regiunea Moldovei de București și de restul Europei, iar a doua urgență ar fi refacerea infrastructurii feroviare, fiindcă fără aceste două instrumente nord-estul României nu poate progresa economic. Regiunea de Nord-Est absoarbe doar circa 6% din totalul investiţiilor străine directe din România, iar exporturile de aici s-au situat în mod sistematic sub 5% din totalul exporturilor țării.
Această întâlnire de la Suceava este prima în care Klaus Iohannis dezbate importanța descentralizării, dar obiectivul său pare destul de clar, vrea să-i convingă pe primari și pe ceilalți aleși locali să se alieze pentru a impune un nou proiect de reformare a administrației publice. Președintele încearcă pentru prima dată să inițieze o reformă care să înceapă de jos în sus, sub presiunea teritoriului. Vrea să demonstreze astfel că periferia poate fi cel puțin la fel de importantă ca centrul. Iohannis, ca fost primar, știe cât de necesară ar fi o astfel de reformă și are credibilitatea necesară pentru a o susține.
